Riscul major al noilor reguli de pensionare a magistraților din statutul pe care Iohannis nu-l mai poate întoarce. Dănileț: Într-un an de zile, toată justiția va fi paralizată / Dumbravă: Ne putem trezi în unele instanțe cu o pensionare masivă
Noua formă a legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis, nevoit să facă acest lucru după ce, marți, Curtea Constituțională i-a respins sesizarea. Una dintre cele mai importante prevederi din noul text de lege, semnalată și de șeful statului într-o solicitare de reexaminare a acestei legi adresată parlamentului, se referă la posibilitatea magistraților de a se pensiona anticipat, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puțin 20 de ani vechime, față de 25 minimum cât este prevăzut acum. Judecătorii Cristi Dănileț și Horațius Dumbravă au explicat pentru HotNews.ro de ce această modificare ar urma să ducă la un blocaj al sistemului judiciar. Potrivit lui Dănileț, au existat magistrați care s-au bucurat de această decizie în instanțe și pe forumuri, el acuzând faptul că acest beneficiu a fost oferit pentru ca magistrații din generația sa, care s-au ocupat de dosarele grele, să fie tentați să iasă din sistem.
De știut:
– Magistrații (vezi categoriile mai jos, în textul complet al articolului din lege) se pot pensiona, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puțin 20 de ani vechime. Cuantumul pensiei este 80% din salariul BRUT din ultima lună de activitate din care se scade câte 1% pentru fiecare an până la vechimea de 25 de ani (deci 75% pentru 20 de ani vechime).
– Pensionările anticipate trebuie privite la pachet cu creșterea duratei studiilor și stagiaturii, precum și cu creșterea vechimii necesare pentru promovare, prevăzute în noua formă a legii
– Este una dintre prevederile criticate de Comisia de la Veneția în raportul preliminar pe legile justiției din luna iulie. Comisia recomandă autorităților „Să renunțe la schema de pensionare anticipată dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului”
Cristi Dănileț, judecător la Tribunalul Cluj, fost membru CSM:
„Noi nu am avut niciodată limita de 60 ani, noi ne-am pensionat întotdeauna după vechime, care a fost 25 de ani. Ce aduce nou este pensionarea anticipată, pentru cei care au (cel puțin) 20 de ani vechime. Asta înseamnă de exemplu că indivizi din generația mea, care au 42-43 de ani etate, se vor putea pensiona de la momentul intrării în vigoare a legii daca au 20 de ani vechime.
Nu este așa mare tragedie. Acum, problema este că pensia este mai mare decât salariul nostrul și probabil mulți vor fi tentați să plece (pensia se calculeaza ca 75-80% din valoarea brută a indemnizației din ultima lună, ceea ce este mai mult decât salariul net – n.r.). Or, noi avem deja 1000 de oameni lipsă în sistem, din 9000 pe schemă. Noi ceilalți vom munci și pentru cei o mie lipsă.
Oricum se vor pensiona cei care au 25 de ani (vechime) pentru că au dreptul să plece, și probabil o parte însemnată dintre cei care au 20 de ani vor fi de asemenea tentați să plece, în condițiile în care stai acasă în condiții mai favorabile. Stai acasă, primești mai mulți bani decât dacă lucrezi. Ceea ce înseamnă că cei care vor rămâne vor avea mai mult de muncă.
Pe de altă parte, odată cu legea asta intră în vigoare o altă prostie, și anume că INM-ul (Institutul Național al Magistraturii – n.r.) va fi patru ani și stagiatura doi ani, în loc de doi ani plus un an ca acum. Timp de doi ani nu vom avea oameni noi recrutați în sistem. Nu vom avea generații noi de la INM.
Totodată, intră în vigoare și o prevedere prin care se majorează vechimea necesară pentru a promova la instanțele și parchetele superioare.
Acum, ca să înțeleagă oamenii. Se pensionează cei în vârstă, care sunt la instanțele mari. Cei de jos nu vor putea intra, doi ani sunt blocați, iar cei de la mijloc nu pot urca pentru că nu pot promova pentru că s-au mărit tranșele de vechime pentru promovare. Ceea ce înseamnă un blocaj în toată țara. Undeva într-un an de zile, toată justiția va fi paralizată.
Astfel încât, dosarele mai grele care sunt la curți de apel și tribunale nu vor avea cine să le judece. Iar cei care rămân în sistem, să spunem că mai rămân în sistem, vom avea o încărcătură dublă sau chiar triplă.
În același timp, vom fi controlați de inspecție, inclusiv pe perioada de motivare a dosarelor, să le scoatem la 30 de zile. La inspecție ați văzut ce probleme sunt. Procurorii nu mai au posibilitatea să apeleze la serviciul de informații pentru interceptări, astfel încât, înceetul cu încetul, ceea ce numim azi dosare mari, importante, vor dispărea. Deja au dispărut de prin instanțe, de la DNA deja nu mai trimit dosare, sau cel puțin nu relevante, iar de la DIICOT la fel.
Deci se liniștesc apele în justiție, în câțiva ani justiția va deveni o anexă, o putere uitată în stat.
Dvs. aveti colegi care și-au exprimat dorința să se pensioneze, având 20 de ani vechime?
Da, erau bucuroși prin instanțe, vă spun drept, și este firesc. Și pe forumurile de magistrați. Oamenii nu au motive să mai rămână, la atacurile care sunt astăzi, nu au motive. Când vezi că procurorii sunt sub control politic, inspectorii sunt sub control politic, nu mai ai motive să mai rămâi. Și așteptăm Codul penal și Codul de procedură penală, unde se vor elimina din instrumentele cu care noi operăm astăzi.
Ce să facem, ne ocupăm de furturile de biciclete și de mașini? Putem mai mult.
Generația asta care are acum vechime de 20 de ani suntem cei intrați în sistem după revoluție, toată lumea a dat concurs să intre în profesie. Noi intrând prin concurs și promovând prin concurs vă dați seama, și capacitatea noastră profesională este ridicată. Asta este generația care a dat condamnările mari – procurori tineri, judecători tineri, care nu avea legătură cu sistemul comunist. care erau foarte bine pregătiți. Ori generația asta este pusă pe făraș, încurajată să plece. Nu ne dau afară disciplinar sau penal, ne dau afară forțându-ne să plecăm de bună voie, dacă pot spune așa.
Horațius Dumbravă, judecător Curtea de Apel Târgu Mureș, fost președinte CSM
„Pensionarea aceasta (la cel puțin 20 de ani vechime – n.r.) afectează cu atat mai mult cu cât perioada de la debutul profesiei în magistratură se lungește de la 2 ani la 4 ani. În ideea în care vor fi multe cereri de pensionare anticipată – mi-e greu să spun dacă mulți colegi vor dori pensionarea anticipată – dar dacă se va întâmpla, și perioada aceasta de 4 ani, adică timp mort pentru sistem, este evident ca va fi afectat sistemul prin locuri vacante ce se vor crea.
Pe de o parte or sa iasă mulți magistrați și pe de altă parte vor intra efectiv foarte puțini.
Va crește exponențial numărul de cazuri pe care îl au de soluționat judecătorii și procurorii. Oricum cei tineri, cei intrați în ultimii 10 ani, sunt extrem de îngrijorați de ce va urma.
Rămâne să vedem cați colegi vor opta pentru pensionarea anticipată. Nu știu dacă CSM are un procent pentru cei pensionabil, pentru că ei au toate dosarele, mi-e greu să estimez un procent. Nu știu cum vor proceda cei care dețin destinul justiției în mână.”
Dvs. ati fi tentat să beneficiați?
„Sincer să vă spun, stau să mă gandesc și probabil ca mine sunt majoritatea judecătorilor și procurorilor, dacă nu cumva este oportun să ies în pensie.
Eu am mai observat la multe instante, la care până acum vechimea era de 25 de ani. Am observat un fenomen psihologic, dacă doi trei colegi de la o instanță ies în pensie, ceilalti sunt tentați să iasă și ei în pensie, din motive ce țin de coeziune de grup, de fatul că și pierd ancora socială în instanță. Și atunci ne putem trezi în unele instanțe cu o pensionare masivă. Dar asta luat-o sub beneficul de inventar.”
Vedeți o soluție?
„Nu, nu văd nicio soluție, pentru că dreptul de pensionare este un drept recunoscut de lege, recunoscut de altfel și de Constituție. Dacă legiutorul nu a tinut cont de părerea specialiștilor, de cei care lucrează în instanțe și parchete, o soluție nu văd în acest moment.”
În luna iulie, Tolo.ro a publicat o statistică furnizată de Consiliul Superior al Magistraturii unui judecător care arăta că peste 70% din judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv 93 din totalul de 129, ar putea ieși la pensie în cazul în care legea privind statutul magistraților ar intra în vigoare. Practic, din cei 7.000 de magistrați din România, 2.100 primesc facilitatea să se pensioneze pe loc – 1437 de judecători și 747 de procurori.
Amintim că dispariția unui judecător din complet dă șansa apărării să decidă dacă vrea să se readministreze probele, în instanță, așa cum s-a întâmplat în cazurile proceselor lui Liviu Dragnea sau Călin Popescu-Tăriceanu, când judecătoarea Ana Maria Dascălu s-a pensionat în 2017.
Situația amintește de ceea ce se întâmplă în Polonia unde puterea a forțat pensionarea magistraților, după ce a decis numirea acestora pe criterii politice, de către Parlament.
Ce prevede în prezent art. 82 din Legea 303/2004:
(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.(4) Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăși.
(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.
(6) De prevederile alin. (1), (3) și (4) pot beneficia și judecătorii și procurorii pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de judecător sau procuror, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.
(7) Judecătorii și procurorii pot opta între pensia de serviciu și pensia din sistemul public. Judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu.
(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.
Cum urmează să se modifice alin. 1-6, după intrarea în vigoare a noii legi:
– Față de forma în vigoare, de această pensie vor beneficia și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională.
(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în aceste funcții.
(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar, notar de stat sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.
(6) Judecătorii și procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională au dreptul la pensie de boala profesională și de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu.