România a găsit „sfântul graal” al energiei: A învins poluarea mai rapid decât toată Europa, iar „tendința este ireversibilă”

Performanța de a separa creșterea economică de emisii plasează țara noastră pe un loc fruntaș în Europa, însă experții avertizează că, deși acest succes este istoric, procesul a avut un impact negativ asupra populației, și caută soluții pentru a menține acest progres, arată o analiză The Guardian.

De la statutul de centru al industriei petroliere, România a ajuns să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 75% față de epoca comunistă. Lângă București, muncitorii urmează să asambleze cea mai mare fermă solară din Europa, un proiect de 760 MW dotat cu un milion de panouri și baterii. Această investiție își va pierde însă recordul în curând, deoarece autoritățile au aprobat deja o centrală de 1 GW în nord-vestul țării.

Terenurile acoperite cu siliciu și sticlă se alătură unei serii de proiecte care au făcut economia românească de nerecunoscut față de perioada comunistă. Printre acestea se numără o fermă eoliană lângă Marea Neagră, care a fost cea mai mare din Europa. Totodată, durata de viață a centralei nucleare de la Dunăre este prelungită cu 30 de ani. În paralel, o rețea de panouri solare se extinde rapid pe casele și magazinele din toată țara.

„Tendința este ireversibilă”, a declarat Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române de Energie Eoliană și manager la Enery. Acesta a adăugat însă că este necesar ca procesul să se desfășoare „cu inteligență”. Deși puțini ar considera România un lider climatic, țara a găsit „sfântul graal” al tranziției energetice prin decuplarea record a creșterii economice de poluare.

Cele mai recente date arată că intensitatea emisiilor nete de gaze cu efect de seră a scăzut cu 88% între anii 1990 și 2023. Aceasta înseamnă că fiecare dolar din activitatea economică încălzește planeta de aproape 10 ori mai puțin decât în trecut. În total, emisiile au scăzut cu 75% față de perioada de referință.

Moștenirea industrială și rolul UE

Transformarea ridică întrebări despre modul în care România a rupt legătura istorică dintre economie și climă. Specialiștii analizează acum dacă acest ritm poate fi menținut. Sub regimul lui Nicolae Ceaușescu, economia a devenit intens industrializată și poluată din cauza obsesiei pentru autosuficiență. Fabricile apăreau mai repede decât centralele electrice, iar țara a apelat la lignit și petrol greu pentru a susține producția.

După prăbușirea regimului, fabricile s-au închis, minele s-au oprit, iar producția de energie a scăzut. În paralel, liderii mondiali au recunoscut impactul dioxidului de carbon asupra planetei. Semnatarii Protocolului de la Kyoto au stabilit anul 1990 ca referință pentru reducerea emisiilor și startul luptei climatice.

Prima scădere a emisiilor României a fost „un moment istoric, nu o decarbonizare activă, condusă de politici”, a declarat Ioana-Maria Petrescu, fost ministru de finanțe al României, care a fondat o organizație non-profit dedicată climei după ce s-a retras din politică. „Dar, din fericire, acest proces a continuat, deoarece România a aderat la UE.”

UE a impus standarde mai înalte poluatorilor și a dus la închiderea fabricilor de stat neprofitabile. Totodată, sistemul european de comercializare a emisiilor a stabilit un preț pentru carbon, iar fondurile de modernizare au susținut curățarea sistemului energetic.

În această perioadă, muncitorii au finalizat centrala nucleară de la Cernavodă, proiect început în timpul regimului Ceaușescu, iar guvernul a introdus certificatele verzi pentru energia regenerabilă. Rezultatele sunt clare: după căderea comunismului, intensitatea carbonului în energie a scăzut inițial cu 9,2%, apoi cu 52% în următorii 17 ani. Tranziția spre servicii a schimbat și agricultura, unde fermele s-au modernizat, iar numărul animalelor a scăzut.

Natura a jucat și ea un rol important, deoarece pădurile s-au extins pe terenurile abandonate și au beneficiat de o pauză de la exploatarea intensivă. Datele oficiale arată că volumul de carbon absorbit de natură a crescut cu 77%. Totuși, deși PIB-ul real s-a dublat din 1990 până în prezent, beneficiile nu au fost egale pentru toți.

„Este bine că am redus emisiile și că ne bazăm pe industrii diferite, dar tranziția a fost brutală pentru mulți oameni”, a concluzionat Petrescu, a cărei organizație, Pur și Simplu Verde, susține comunitățile dependente de combustibili fosili.

Dacă țările bogate s-ar decupla de emisii la fel de rapid ca România, lupta climatică ar fi mai optimistă. Zeci de state și-au separat deja economia de poluare, conform ECIU. Totuși, ritmul global rămâne lent: în 2023, doar 11 din 36 de țări bogate au rupt complet legătura dintre PIB și emisii.

Cercetătorul William Lamb, de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, avertizează că nicio țară nu a avansat suficient de repede pentru a respecta obiectivul de 1,5 °C din Acordul de la Paris. Acesta subliniază că oprirea centralelor pe cărbune este o soluție simplă, dar reprezintă doar o parte din problemă.

„De zeci de ani aruncăm cărbune în cuptoare și producem energie cu turbine cu abur, iar simpla oprire a acestor instalații este o soluție foarte ușor de aplicat”, a explicat Lamb, autor principal al viitorului raport IPCC.

În opinia sa, acest proces rapid de închidere a unităților poluante este doar începutul, deoarece sectoare precum construcțiile și transporturile vor fi mult mai greu de transformat. Rămâne de văzut dacă țările au epuizat deja „câștigurile ușoare” din sectorul energetic, care sunt dificil de repetat în alte domenii industriale.

Un regres global

Recent, avântul energiei verzi a încetinit în țările bogate, unde politicile climatice pierd teren. În timp ce Statele Unite revin la combustibilii fosili, Uniunea Europeană renunță la părți din Pactul Verde.

O analiză a Energy and Climate Intelligence Unit (ECIU), organizație care monitorizează obiectivele climatice globale, arată că nouă țări au început să polueze din nou după anul 2015, deși anterior reușiseră să reducă emisiile fără să afecteze economia.

Printre statele care au înregistrat un regres se numără Letonia și Lituania, foste republici sovietice cu un parcurs economic similar cu al României. În acest timp, Rusia și-a crescut constant emisiile după șocul inițial provocat de destrămarea Uniunii Sovietice.

„Rusia a mizat pe un sector extractiv mare de petrol și gaze, combinat cu o utilizare extrem de ineficientă a acestor resurse pe plan intern”, a spus William Lamb. „Este interesant faptul că România – care se află la periferia Europei și nu este la fel de bogată ca țări precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Suedia – a reușit totuși să înregistreze progrese substanțiale.”

În acest context, rămâne neclar dacă România poate menține acest ritm de scădere a emisiilor în viitor, scrie The Guardian.

În prezent, studenții de la Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiești nu se tem de schimbările climatice. „Vom folosi petrolul încă cel puțin 100 de ani”, a declarat Iulian Pitoiu, student la inginerie.

Încrederea lor vine din noi investiții masive în combustibili fosili, scrie sursa citată. În martie au început forajele pentru Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze din Europa. Totodată, fosta centrală pe cărbune de la Mintia devine o unitate pe gaz. În iulie, muncitorii au finalizat și o conductă strategică pentru a transporta acest gaz către restul Europei.

„Oamenii se tem să nu fie victime”

Orientarea României către gazul natural a provocat nemulțumirea activiștilor de mediu. Aceștia se tem că țara va deveni mai poluată și mai săracă din cauza legislației climatice europene și a prețului carbonului.

Un raport al Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport de Energie Electrică arată că extinderea centralelor pe gaz cu 2,15 GW este puțin probabil să fie viabilă economic. Conform documentului, aceste unități ar putea fi dezafectate până în anul 2035.

„Este mai costisitor să faci tranziția de două ori”, a declarat Raluca Petcu, activistă la Bankwatch România. „Va trebui să construim mai multe centrale regenerabile în 2035 sau să transformăm centralele pe gaz pe care le construim.”

În luna octombrie, guvernul a amânat închiderea a cinci centrale pe cărbune pentru a evita întreruperile de curent și pierderile de locuri de muncă. Totodată, o evaluare a Comisiei Europene indică faptul că planurile României pentru energie și climă nu sunt suficient de ambițioase. Datele preliminare arată că poluarea a crescut ușor în 2024, deși economia a stagnat, iar pădurile sunt în continuare amenințate de tăierile ilegale.

Interesul publicului pentru aceste schimbări rămâne scăzut. Un sondaj Eurobarometru indică faptul că numărul românilor care nu consideră schimbările climatice o problemă gravă este dublu față de media UE.

„Oamenii își amintesc ce s-a întâmplat acum 30 de ani și se tem să nu fie victime ale unei alte tranziții”, a explicat Ioana-Maria Petrescu. Această teamă de a fi „lăsați în urmă” explică sprijinul redus pentru atingerea neutralității climatice până în 2050.

Performanță record pentru România

România a doborât recorduri la capitolul protejării planetei, cu emisii de doar 3 tone pe persoană. În Europa, doar Suedia poluează mai puțin. Ambele state beneficiază de păduri mari care absorb eficient carbonul.

Totuși, Mihnea Cătuti, director executiv al Energy Policy Group, un grup de analiză specializat în politici de energie și climă, consideră că succesul României nu trebuie privit ca un exemplu moralizator. Acesta explică faptul că anumite niveluri de dezvoltare pot fi atinse doar prin creșterea consumului de energie, chiar dacă noile tehnologii oferă alternative mai ecologice.

„România a fost o țară producătoare de petrol și gaze timp de un secol înainte de a reuși să-și decupleze emisiile”, spune expertul. El subliniază că economia ajunge la un punct în care creșterea nu mai provine din combustibili fosili.