România, amenințată direct de Iran. Ce rol are baza de la Deveselu în cazul unui atac cu rachete
Folosirea bazelor militare din România de către SUA echivalează cu o agresiune militară, a avertizat luni Iranul, care a amenințat că va reacționa pe plan politic și juridic. În scenariul unei escaladări militare, Bucureștiul se află în raza maximă de 2.000 de kilometri a celor mai capabile rachete balistice iraniene. Pe teritoriul țării, însă, există scutul de la Deveselu, gândit special pentru a contracara și intercepta eventualele rachete balistice pe care Iranul le-ar lansa împotriva țărilor Europene.
Baza americană de la Deveselu, la sud de Caracal, face parte dintr-un scut antirachetă mai amplu al NATO, numit „Aegis Ashore”, despre care alianţa spune că poate intercepta rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune.
O bază similară mai există în Polonia, la Redzikowo.
Scutul de la Deveselu: rachete de interceptare cu rază de 1.200 de kilometri
Aproximativ 200 de militari americani sunt staționați la cele două baze de interceptare din Polonia și România, baza din Deveselu fiind operațională din 2016. Cele două situri sunt sub comanda NATO.
La Deveselu, Statele Unite au instalat un radar 3D PESA (Passive Electronically Scanned Array) de tip SPY-1 cu o rază de detecție de circa 300 de km, precum și o baterie de rachete interceptoare SM-3 în lansatoare verticale tip MK-41.
Interceptorii SM-3 block IIA au un diametru de 53,3 cm, o lungime de 6,55 m, au o rază de operare de 1.200 de km și ating un plafon de altitudine între 900 și 1050 de km, în funcție de tipul țintei interceptate.
„Sistemul poate să intercepteze rachete balistice cu viteze de până la 4-5 km pe secundă”
Rațiunea inițială pentru care a fost instalat scutul de la Deveselu a fost să combată pericolul rachetelor din Orientul Mijlociu, respectiv al celor iraniene, a explicat pentru HotNews comandorul în retragere Valentin Matei.
„Sistemul de la noi are capacitatea, mai ales cu interceptorii SM-3 IIA, să intercepteze rachete balistice cu viteze de până la 4-5 km pe secundă”, a detaliat Mateiu.
Scutul antirachetă al NATO care protejează Europa, dincolo de cele două baze din România și Polonia, se mai bazează și pe distrugătoare americane din clasa Arleigh Burke și cu sistem Aegis la bord dislocate în Marea Mediterană, precum și pe un radar de avertizare timpurie de tip AN-TPY2 amplasat în Turcia.
SUA aduc echipamente în România care consolidează scutul de la Deveselu
În urmă cu o săptămână, SUA a primit aprobarea României să desfășoare pe teritoriul țării noastre „avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu”.
Mateiu a mai spus, în discuția anterioară cu HotNews, că noile echipamente de comunicații satelitare pe care SUA le aduc în România vor contribui la consolidarea rețelei de senzori.
„Sistemul se bazează în componența sa și pe un radiolocator AN-TPY2 amplasat în Turcia, care ia în urmărie ținta pe traiectoria ei inițială, transmițând informațiile către sistemele de interceptare. Foarte probabil s-au adăugat sisteme redundante, satelitare, care să asigure comunicarea în rețea cu senzori, sistemul de comandă, control și alte elemente care fac parte din această rețea care asigură apărarea antirachetă”, explică Mateiu.
Întrebat dacă mutarea de echipamente americane în România semnalează o pregătire de a folosi sistemul de la Deveselu, comandorul (r) a spus că nu vrea să speculeze.
„Cred că este pur și simplu un element tehnic redundant, care asigură și consolidează funcționalitatea acestui sistem de apărare antirachetă, a rețelei care stă la bază, inclusiv a sistemului de comunicații”, afirmă el.
Un atac iranian asupra României ar fi detectat în câteva secunde
Totodată, generalul în retragere Virgil Bălăceanu a explicat, într-un interviu acordat jurnalistului Laurențiu Ungureanu de la HotNews, că Bucureștiul, Sofia și Atena se află la limita maximă a razei rachetelor iraniene – circa 2.000 de kilometri, iar un atac iranian spre Europa ar fi detectat foarte rapid.
„Prin sistemul de sateliți militari, orice lansare de rachetă este depistată într-un termen foarte scurt, de până la 20 de secunde. Iată de ce comunicațiile satelitare sunt foarte importante atunci când vorbim de a avea o situație foarte clară a loviturilor pe care inamicul, Iranul în cazul de față, le lansează”, spune Bălăceanu.
Generalul (r) spune că „radarul NATO din provincia Malatya a Turciei este piesa centrală al sistemului de apărare antibalistic al NATO, Aegis Ashore”.
„E un sistem de depistare extrem de eficient. În plus, lansarea oricărei rachete balistice de pe teritoriul Iranului este depistată într-un termen foarte scurt, de la 0 la 20 de secunde, de către sistemul satelitar. Acesta se completează cu detectarea prin radare, iar racheta respectivă este preluată de sistemul de supraveghere, care oferă și determinație asupra țintei care urmează să fie lovită, și într-un termen foarte scurt, de la 3 la 5 minute, se poate face lansarea de interceptare a acestei rachete. Interceptarea în spațiul extra-atmosferic se poate face cu rachetele SM-3 de la Deveselu”, explică Bălăceanu.
Rachetele iraniene pot fi interceptate și de către sistemele Patriot ale României
El a subliniat și faptul că rachetele iraniene pot fi interceptate și în spațiul atmosferic „cu rachete din dotarea forțelor aeriene române. Vorbim de Patriot și vorbim şi de sistemul francez Mamba, dislocat la Capul Midia”.
„Şi mai sunt și alte aliniamente de apărare împotriva rachetelor – mijloacele pe care le are Turcia, care a dislocat şi o baterie Patriot în provincia Malatya, tocmai pentru a proteja radarul din sistemul antibalistic al NATO. Mai e gruparea navală care s-a constituit în zona insulei Cipru, care are capabilități extrem de bune din punct de vedere al combaterii rachetelor balistice. Din punct de vedere tehnic, probabilitatea de a-și atinge ținta este extrem de scăzută, o consider doar o probabilitate teoretică”, spune generalul (r) Bălăceanu.
La Capu Midia, Franța are dislocat o baterie antiaeriană Mamba (sistemul SAMP-T al MBDA) cu rachete Aster 30, cu o rază de intercepție de circa 100 de km. Contingentul Mamba de la malul Mării Negre face parte din Grupul de Luptă NATO pe care Franța îl conduce în România.
România are în dotare trei baterii Patriot achiziționate și operaționalizate în ultimul deceniu. Pentru cele trei baterii au fost cumpărate inițial și 56 de rachete PAC-2 GEM-T și 168 de rachete PAC-3 MSE.
Interceptorul PAC-3 MSE este cel mai avansat de pe sistemul Patriot, capabil să intercepteze rachete balistice pe o rază maximă de circa 60 de kilometri. A fost și este în continuare una dintre cele mai folosite rachete de interceptare a salvelor trase de către Iran asupra țărilor din Golf și a bazelor americane din regiune odată cu declanșarea conflictului.