România are nevoie de o Lege a Fundației Private pentru planificarea succesiunii afacerilor între generații, spun consultanții fiscali

Acest demers legislativ este menit sa completeze un gol în legislația noastră, oferindu-le antreprenorilor un instrument juridic adecvat care să le permită să asigure continuitatea afacerii atunci când nu există succesori din familie interesați să o continue pe mai departe.

Subiectul a fost dezbătut de Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, și de Ionuț Simion, membru în Consiliul superior CCF, la Summitul de Fiscalitate și Tehnologie.

Dan Manolescu (stânga) în dialog cu Ionut Simion (dreapta). Sursa foto: CCF

„Am făcut un demers pentru o Fundație Privată, acel „Trust” în engleză. Acest lucru este important, pentru că România este în vârful piramidei în ceea ce privește trecerea de la o generație la alta. E vorba despre planificarea succesiunii între generații.

Mulți dintre copii nu doresc să mai facă afacerea părinților. Cei mai mulți dintre ei doresc să facă cu totul altceva, în timp ce antreprenorii care au muncit toată tinerețea ca să construiască afacerea, dincolo de faptul că le pare rău că nu va mai fi continuată după ce nu vor mai fi, se gândesc în continuare la familia lor și cum să le asigure membrilor o sursă de venit dacă acea afacere va continua”, spune Ionuț Simion.

În legislația românească (OG 26/2000), o fundație este o organizație non-profit, creată pentru scopuri de utilitate publică sau comunitară. Nu există conceptul occidental de Private Foundation care permite: protejarea patrimoniului personal, guvernanță familială, transfer intergenerațional structurat sau planificare patrimonială pe termen lung.

Legea actuală nu are mecanisme pentru patrimoniu privat permanent, ci doar pentru activități nonprofit. De aceea, fundația „românească” diferă fundamental de cum privesc Germania sau Austria noțiunea de fundație privată

La noi mai operează și suspiciunea veche față de acumularea privată de capital

România nu a avut tradiția unei burghezii cu patrimoniu intergenerațional (ca în Olanda, Franța, Germania).
Iar în anii ’90, statul român a privit cu suspiciune orice mecanism care ar putea fi folosit pentru protejarea averii față de creditori, optimizare fiscală sau tranzacții private mai puțin transparente.

Astfel, legislația a fost construită „defensiv” – să limiteze mijloacele prin care indivizii pot conserva capitalul în entități juridice custodiate.

Nicio guvernare nu a dorit să-și asume costul politic al unei legi percepute ca fiind pentru „cei cu bani”, chiar dacă majoritatea statelor UE au astfel de mecanisme.

Țările cu legislație modernă a fundațiilor private dispun de bănci private puternice, de avocați specializați în drept patrimonial și de tradiție în planificare intergenerațională.

România nu a dezvoltat încă o industrie de „private wealth services”, deoarece: avem puțini milionari High-Net-Worth Individual (HNWI- persoană care are minimum 1 milion USD în active nete investibile: cash, acțiuni, obligațiuni, fonduri, depozite, lichidități, fără a include locuința în care trăiește) comparativ cu Vestul,

„„ Ne-am chinuit 30 de ani să creăm capital autohton și, în următorii 10 ani, dacă noi nu avem un instrument juridic de acest gen, prin care să asiguri continuitatea afacerii în condițiile în care copiii nu doresc să o ducă mai departe și antreprenorul nu va mai fi acolo, nu vom face nimic mai mult decât să dăm apă la moară companiilor străine care vor veni să preia astfel de afaceri și nu sunt neapărat multinaționale.

Să nu confundăm companiile străine cu multinaționalele. Sunt companii străine în Polonia, Ungaria si chiar Cehia care sunt prezente și în România. Le vom da posibilitatea să cumpere aproape pe nimic aceste afaceri pe care dacă le-ar continua, ar fi bine. Eu vă spun că, din ceea ce văd pe piață, foarte posibil ca le vor consolida, integra în business-ul lor, adică vor dispărea.

Pe piață sunt branduri românești care au fost achiziționate de firme străine și brandul a dispărut”, mai spune Simion

În Polonia, o lege a fundației private a fost introdusă în mai 2023. Până în prezent sunt peste 3.000 de fundații.

„E un moment care trebuie folosit. Suntem încă în punctul în care nu avem un impozit pe moșteniri. Un astfel de demers nu generează un impact fiscal. În momentul în care ar apărea ca instrument, n-ar genera o pierdere.

E un moment de inflexiune pentru România. Acest transfer generațional de bunuri și capitaluri vine, se apropie. E o oportunitate pe care o avem ca țară, altfel o să ne întrebăm de ce nu avem ceea ce trebuia”, e de părere și Dan Manolescu.

Fundatia Privată este un aranjament juridic prin care o persoană transferă acțiunile unei companii către un administrator pentru a fi gestionate în numele beneficiarilor.