România, fără guvern și în recesiune. Un bancher spune ce putem face cu banii în cea mai proastă perioadă din ultimii ani

România este în mijlocul unei crize politice, cu o inflație de două cifre și cu o monedă locală care s-a depreciat față de euro cu aproximativ 3% de la începutul anului. BCR este cea mai recentă instituție de credit care „vede” o contracție a economiei pe întregul an, după ce de trei trimestre România scade din punct de vedere economic.

BCR a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2026, la -0,3%, de la +0,3% anterior.

Banca spune, într-un raport publicat recent, că PIB-ul s-a contractat cu 1,7% față de anul precedent și cu 0,2 % în primul trimestru al anului 2026 față de trimestrul anterior, conform estimărilor preliminare publicate de Institutul Național de Statistică. În ciuda unor revizuiri ale seriei trimestriale, trimestrul 1 al anului 2026 marchează al treilea trimestru consecutiv de contracție. 

„Războiul din Iran, care durează de aproape trei luni, continuă să aibă efecte negative și să creeze panică și incertitudine, impactul său fiind resimțit în special pe piețele energetice. 

Moralul în domeniul serviciilor a scăzut la -4,0 în mai, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, de la -1,8 în aprilie, managerii raportând cea mai proastă situație economică “anterioară, cererea anterioară și cererea preconizată. În comerț, entuziasmul a scăzut la -4,1 în mai, față de -3,4 în aprilie. Managerii au raportat o activitate comercială mai scăzută și niveluri mai ridicate ale stocurilor”, arată raportul BCR.

Recesiunea este scenariul de bază

BCR este cea mai recentă instituție bancară care vorbește despre contracția economiei pentru tot anul 2026. BRD a semnalat de la mijlocul lunii că întrebarea nu mai este dacă vom avea recesiune, ci cât de puternică va fi.

„Recenta suprapunere de crize (energetice, politice) a erodat și mai mult un mediu de încredere deja fragil, în timp ce activitatea economică era deja în declin (PIB-ul din T1 2026 a scăzut cu 1,7% de la an la an). Pârghiile care ar fi putut susține o creștere pozitivă marginală – stabilitatea externă, continuitatea reformelor alături de corectarea dezechilibrelor și absorbția fondurilor PNRR – au slăbit progresiv sau au devenit incerte”, arată un raport intern al BRD.

Potrivit documentului, contracția consumului privat se intensifică, deciziile de investiții sunt amânate, iar principalii parteneri comerciali se confruntă cu propriile dificultăți economice. 

„Prin urmare, întrebarea se pune acum asupra magnitudinii contracției, mai degrabă decât asupra probabilității acesteia. Considerăm că ajustarea înregistrată în T1 2026 (de 1,7%) ar putea reprezenta punctul de mijloc al intervalului asociat corecției PIB-ului din 2026”, adaugă autorii raportului.

UniCredit este una din băncile „optimiste”, care încă mizează pe o creștere de 1%

Comisia Europeană a revizuit creșterea PIB-ului real pentru 2026 la 0,1% (de la 1,1% anterior), reflectând un impact contracționist mai puternic decât se anticipase al consolidării fiscale și un nou șoc inflaționist, în principal prin intermediul prețurilor la energie, notează economiștii UniCredit Bank într-un raport.

Ei amintesc că BNR a revizuit în sus prognoza față de februarie. „Vârful e așteptat la mijlocul lui 2026, iar până la finalul anului, inflația ar trebui să coboare la 5,5% – un nivel „mult mai rău” față de prognoza anterioară de 3,9%. Revenirea spre ținta de 2,5% e „împinsă” în trimestrul patru din 2027. Principalul vinovat: energia scumpă din cauza conflictului din Orientul Mijlociu”, arată documentul citat.

Consumul privat intră pe minus, salariile reale scad cu 5,4%, iar șomajul urcă la 6,8%. Singurele surse de creștere, în opinia autorilor raportului, rămân investițiile publice și fondurile europene. UniCredit estimează un deficit bugetar de 6,2% din PIB în 2026, iar datoria publică ajunge la 64,6% din PIB.

Cum ne protejăm banii în recesiune? 

În funcție de situația financiară a fiecăruia, de planurile pe termen lung și de toleranța la risc, deciziile pot fi împărțite, a explicat, într-o discuție cu HotNews, economistul șef al BRD, Florian Libocor.

E un moment bun pentru a cumpăra o locuință?

Dacă există un avans solid și venituri stabile, oamenii pot profita de ofertele de pe piața imobiliară, spune Libocor, care scoate în evidență și un scenariu care nu trebuie ignorat:

 „Dacă ai un avans solid și venituri stabile, poți profita de ofertele existente pe piața imobiliară, unde ratele dobânzilor la creditele ipotecare cu dobândă fixă au scăzut. Pe de altă parte, nu trebuie ignorat scenariul conform căruia deprecierea leului poate continua, ceea ce ar putea afecta costurile de trai și ratele la credite. Nu în ultimul rând, incertitudinea politică și economică poate influența negativ piața imobiliară”.

Dacă decizia este de a lua un credit pentru locuință, recomandarea bancherului este ca împrumutul să fie în moneda în care sunt încasate veniturile. Cu un credit în lei, este eliminat riscul valutar, având rate predictibile dacă veniturile sunt în lei. 

„Dobânzile pot fi însă mai mari comparativ cu cele în euro, dar oferă stabilitate. Creditul în euro vine cu dobânzi care pot fi mai mici, dar ești expus riscului valutar. Dacă leul continuă să se deprecieze, contravaloarea în lei a ratei creditului în euro va crește. 

Astfel, dacă veniturile tale sunt în lei, un credit în lei cu dobândă fixă pe o perioadă cât mai lungă poate fi o opțiune sigură în contextul actual. Dacă ai venituri în euro, poți lua în considerare un credit în euro, dar trebuie să fii conștient de riscurile asociate”, spune Libocor.

Economii de 50.000 lei. Trebuie schimbați în euro, franci elvețieni sau investiți altfel?

Cu 50.000 lei, alegerea între schimbul în valută și alte forme de investiție depinde de obiectivele fiecăruia, de orizontul de timp și toleranța la risc crede interlocutorul nostru.

 „Achiziția de valută poate viza asigurarea protecției împotriva deprecierii leului mai ales acum, când cursul euro a depășit pragul psihologic de 5 lei/euro”, afirmă economistul șef al BRD.

Dar, avertizează Libocor, trebuie luate în calcul și următoarele:

• Banii stau, dar nu produc randament decât în măsura în care deprecierea continuă (fiind îndeobște acompaniată de o depreciere a puterii de cumpărare a monedei depreciate care poate anula, chiar depăși, câștigul din diferența de curs favorabilă), 
• Conversia poate aduce pierderi dacă leul se întărește în viitor, 
• Intervine o variabilă dificil de prezis, altfel spus ”momentul bun”, când este acel moment?. Dacă totuși se alege o valută, este recomandat să fie aleasă una lichida si cunoscută cum ar fi euro.

Mai există însă și alte tipuri de investiții alternative, precum:

• Depozite bancare sau titluri de stat, al căror randament nu este impozitat. Sunt instrumente fără risc valutar, cu randamente de circa 5 – 7% anual,  ceea ce oferă protecție parțială la inflație.
• Fonduri mutuale sau ETF-uri. Aceste instrumente oferă randamente potențial mai mari (8–10% sau peste), dar cu risc. Asigură o diversificare internațională dar necesită cunoștințe minime și un orizont de expunere pe termen mediu.
• Aurul. Este un activ bun în context de inflație și incertitudine care se poate cumpăra fizic sau prin ETF-uri (ex. Gold ETF). Acest activ nu produce venit decât dacă prețul lui crește dar păstrează valoarea.

Libocor spune că, având în vedere volatilitatea actuală, adoptarea unor măsuri imediate de protejare a economiilor este o decizie prudentă, el recomandând consultarea unui consilier financiar.

„Una dintre primele decizii ar fi acea de diversificare a investițiilor prin distribuirea economiilor în mai multe tipuri de active pentru a reduce riscul. Apoi, există posibilitatea de a alege între valute (care implică un risc de curs de schimb), aur (considerat un refugiu în perioade de incertitudine economică) și imobiliare (proprietățile pot oferi stabilitate și protecție împotriva inflației dar perioada de expunere necesara este mai mare). 

Mai avem așa-zisele fonduri de urgență, care presupun menținerea unei rezerve de lichidități echivalentă cu 3-6 luni de cheltuieli, pentru posibile situații neprevăzute. 

Nu în ultimul rând, există posibilitatea de a face investiții în fonduri mutuale sau ETF-uri, care oferă diversificare dar trebuie adaptate profilului fiecăruia de risc.