„România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi.” Avertismentul lansat de un cunoscut economist după decizia Moody’s

„Confirmarea venită de la Moody’s era scenariul de bază. În esență, România nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere”, consideră consultantul financiar Adrian Negrescu.

• Moody’s a menținut vineri ratingul României la „Baa3”, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă. 

Adrian Negrescu spune, într-o postare pe Facebook, că, dincolo de aspectele pozitive ale deciziei prin care a fost evitată categoria „junk”, perspectiva negativă confirmată de Moody’s reprezintă, în limbajul agențiilor, „un avertisment cu termen”: „Probabilitatea unei retrogradări în următoarele 12-24 de luni rămâne mai mare decât cea a unei îmbunătățiri”.

El subliniază că România are acum perspectivă negativă la toate cele trei agenții majore simultan — Fitch, Moody’s și S&P — o configurație rară pentru un stat membru al Uniunii Europene.

Analistul spune că motivul principal pentru menținerea perspectivei negative este politic, în condițiile în care Moody’s notează că moțiunea de cenzură din mai a dus la căderea guvernului, iar fragmentarea din Parlament a întârziat formarea unui nou executiv, după două încercări eşuate.

„Agenţia porneşte de la premisa că un guvern va fi instalat după vacanţa de vară şi subliniază că acesta trebuie să funcţioneze de la începutul toamnei pentru ca bugetul pe 2027 să poată fi adoptat până la finalul acestui an. Alegerile parlamentare anticipate sunt considerate improbabile, România nemaiorganizând aşa ceva după 1989”, scrie Negrescu.

El spune că asta „e o radiografie seacă, realistă, a unei scene politice în care pare că doar discursul cu iz electoral contează”.

În opinia economistului, adoptarea legilor PNRR în Parlament reprezintă singura veste bună de pe scena politică ce a mai salvat din percepția negativă a investitorilor.

Adrian Negrescu vorbește și despre următorul test pentru România, care este evaluarea S&P Global Ratings, programată pe 2 octombrie 2026. „Până atunci, statul își pregătește finanțarea sub protecția minimă a calificativului investment grade — o protecție care funcționează, dar care se plătește scump”, spune el.

„Aceasta este realitatea de după verdictul de astăzi: România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi, afirmă Negrescu.

El explică faptul că ieșirea din perspectiva negativă cere, în termenii agențiilor, reducerea simultană a deficitului bugetar și a celui de cont curent, susținută de revenirea creșterii economice — trei condiții care, în 2026, se contrazic reciproc.

„Vom avea un guvern capabil să vină cu un program coerent de reforme, cu targete foarte clare, capabil să reducă deficitul bugetar spre 5% în 2027? Va exista voință pe scena politică pentru restructurarea aparatului public, a companiilor de stat falimentare, a modului în care este administrată România și sunt cheltuiți banii publici?”, se întreabă analistul.

Adrian Negrescu avertizează că timpul este limitat și că avem „o fereastră de maxim 1 an de zile în care putem restructura din temelii România”.

„Un an în care ar trebui să vedem, printre altele, reforma administrativă – o condiție esențială pentru restructurarea cheltuielilor publice. Este capabilă clasa politică să acționeze în interesul național?”, se întreabă el.