România și violența împotriva femeilor. Ce măsuri au fost luate și care este situația în alte țări europene 

„Fiecare femeie ucisă este dovada unui sistem care a eșuat. Iar acest eșec este criminal”, au transmis mai multe organizații, după ce o femeie în vârstă de 23 de ani, însărcinată în șase luni, a fost ucisă. Cazul, al 25-lea considerat femicid de la începutul anului 2025, a readus în prim-plan urgența măsurilor concrete pentru protejarea femeilor de violență. Violența de gen și femicidul sunt fenomene cu care nu se confruntă doar România, ci și alte țări europene. Care este situația și ce măsuri au fost luate pentru a le combate? 

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul a fost scris de Adelina Mărăcine (HotNews), alături de Ana Somavilla (El Confidencial, Spania), Francesca Barca (VoxEurop, Franța), Justė Ancevičiūtė (Delfi, Lituania) și Anna Absolonová (Deník Referendum, Cehia)

În România, autoritățile au adoptat Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022–2027, prin Hotărârea de Guvern nr. 1.547/2022. 

Potrivit Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), documentul stabilește linii generale de acțiune, dar nu are un buget dedicat exclusiv implementării măsurilor.

Organizațiile civice, inclusiv Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (Rețeaua VIF), atrag atenția că lipsa unui buget clar și a unei finanțări constante reduce drastic eficiența intervențiilor. Fără resurse umane și financiare adecvate, statul nu poate garanta siguranța femeilor.

Un raport citat de Libertatea și realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) estimează că, în 2019, violența de gen a costat România peste 15 miliarde de euro: 12,6 miliarde de euro pentru violența împotriva femeilor și aproximativ 3 miliarde pentru cea împotriva bărbaților. 

Estimările includ cheltuieli pentru servicii medicale, intervenții ale poliției, procese judiciare, sprijin social și consiliere. La nivelul Uniunii Europene, costul violenței de gen a fost de 366 de miliarde de euro în același an. 

Campanii cu impact dublu: informare și legislație

Elena Samoilă, expertă în egalitate de gen la Centrul FILIA, explică într-un interviu pentru HotNews care sunt direcțiile actuale ale campaniilor civice, ce rezultate au avut până acum și unde lipsesc intervențiile statului român.

„Campaniile pe care noi le desfășurăm, împreună cu colegele noastre din Rețeaua VIF (Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor), înglobează ambele tipuri de direcții: pe de o parte dorim să contribuim la creșterea gradului de conștientizare, iar pe de altă parte, dorim și să îmbunătățim legislația cu privire la violența domestică”, a declarat Elena Samoilă.

Un exemplu este marșul anual „Împreună pentru Siguranța Femeilor”, organizat în luna octombrie, care urmărește să aducă laolaltă oameni din medii diferite și să atragă atenția asupra responsabilității statului în protejarea victimelor. 

În prezent, organizațiile din Rețeaua VIF lucrează la implementarea Directivei europene 1385/2024, care prevede redefinirea violului în legislația românească pe baza lipsei consimțământului, potrivit exxpertei. 

Legi schimbate prin presiune publică

Modificarea vârstei minime de consimțământ la 16 ani în relațiile cu persoane adulte este una dintre schimbările legislative recente în urma unei campanii derulate de Rețeaua VIF, cu sprijinul parlamentarilor și parlamentarelor aliate.

„Legea a intrat în vigoare în ianuarie 2024, iar în acest an au fost înregistrate 3.999 de infracțiuni de viol asupra unui minor. Cu toate că a fost o campanie de succes, a fost un drum lung. În continuare, avem de luptat cu reticența oamenilor de a înțelege că minorii sub 16 ani sunt copii”, a precizat Elena Samoilă.

O altă campanie de amploare a fost cea pentru eliminarea testelor de virginitate la cerere – o practică legală în România până în 2022. Campania „De testat”, derulată cu sprijinul agenției DDB România, a reușit să strângă peste 44.000 de semnături pentru eliminarea acestei forme de violență ginecologică. „Oamenii au fost surprinși să afle că o astfel de practică încă se mai făcea la noi în anul 2022”, spune experta în egalitate de gen de la Centrul Filia. 

Statistici și percepții

Violența domestică rămâne un fenomen extins în România, alimentat de inegalitățile de gen și de norme sociale tradiționale. 

Potrivit datelor furnizate de Centrul FILIA, 1 din 4 români consideră acceptabil ca un bărbat să-i interzică partenerei accesul la propriile resurse financiare sau la un cerc de prieteni – comportamente care constituie forme de violență economică și socială.

În 2024, poliția a intervenit în peste 130.000 de cazuri de violență domestică, iar 12.985 de victime au beneficiat de servicii specializate, dintre care 2.486 au fost femei, 10.316 copii și 183 bărbați. În primele cinci luni ale acestui an, 25 de femei au fost ucise de partenerul sau fostul partener, potrivit acelorași date.

Centrul FILIA subliniază însă că aceste cifre reflectă doar vârful aisbergului. 

„Multe cazuri de violență domestică nu sunt raportate din frică – în special de agresor – rușine, lipsa informațiilor, blamarea victimei, inclusiv din partea autorităților, dar și din cauza finanțării precare a serviciilor de sprijin”, avertizează Elena Samoilă, expertă în egalitate de gen.

Unde eșuează statul român

Una dintre problemele principale identificate de ONG-urile din domeniu este lipsa informațiilor accesibile pentru publicul larg. „Campaniile ar trebui să conțină informații despre ordinul de protecție provizoriu, ordinul de protecție obținut în instanță, precum și despre monitorizarea agresorilor prin brățările electronice. Aceasta din urmă este o măsură nouă introdusă în legislație, dar care poate salva vieți”, a explicat Samoilă.

Accesul la servicii pentru victime este încă limitat. Adăposturile, consilierea psihologică și sprijinul juridic rămân subfinanțate. În același timp, lipsa formării adecvate a specialiștilor (polițiști, procurori, judecători, medici sau asistenți sociali) duce la cazuri în care victimele nu sunt crezute sau sunt descurajate să depună plângere.

„Este nevoie și de o formare continuă a specialiștilor care lucrează cu cazurile de violență domestică (a polițiștilor, procurorilor, judecătorilor, profesioniștilor din sănătate fizică și mintală și a asistenților sociali), pentru a înțelege mai bine dinamicile de putere din relațiile respective”, explică Samoilă. 

Pe termen lung, soluția sustenabilă este educația, afirmă experta: „Copiii ar trebui să învețe ce înseamnă egalitatea de gen, cum inegalitățile duc la violență, ce este consimțământul și cum arată o relație sănătoasă”.

Violența de gen este o problemă întâlnită și în alte țări europene. Ce măsuri au luat acestea pentru a opri fenomenul? 

Spania: Strategii guvernamentale și critici din partea ONG-urilor

În Spania, datele oficiale arată că numărul femeilor victime ale violenței de gen a crescut cu 12,1% în 2023, ajungând la peste 36.000 de cazuri. 

Guvernul a alocat 177 de milioane de euro pentru combaterea tuturor formelor de violență de gen în cadrul unei strategii naționale pentru perioada 2022–2025. 

În plus, Ministerul Egalității a primit permisiunea de a investi 2,4 milioane de euro în campanii de conștientizare până în 2025. 

Cu toate acestea, reprezentanți ai organizațiilor de tineret critică faptul că multe dintre aceste campanii nu implică suficient comunitățile afectate sau educația publică.

Franța: Buget major, dar insuficient pentru nevoile reale

În Franța, bugetul destinat combaterii violenței împotriva femeilor a depășit 184 de milioane de euro în 2023. 

Chiar și asa, Fundația Femeilor din Franța spune că suma necesară pentru a răspunde nevoilor reale ar fi de aproximativ 2,6 miliarde de euro anual – adică 0,5% din bugetul național. 

Numărul plângerilor pentru violență domestică a crescut cu 83% între 2018 și 2022, iar cazurile de violență sexuală s-au dublat în același interval. 

Lituania: Ordine de protecție și investiții din fonduri europene

În Lituania, în iulie 2023 a fost introdus un ordin de protecție împotriva violenței domestice, care permite poliției să oblige agresorul să părăsească temporar locuința victimei. În doar trei luni, poliția a emis peste 26.000 de astfel de ordine. 

Statul a investit aproximativ 2 milioane de euro din fonduri europene pentru instruirea profesioniștilor implicați și pentru informarea publicului. Au fost create centre de sprijin pentru victime și platforme naționale de informare.

Cehia: Campanii susținute de ONG-uri și fonduri externe

În Republica Cehă, campaniile de prevenire sunt derulate în principal de ONG-uri și sunt finanțate din fonduri externe. Campania Stopnasili.cz, susținută din fonduri norvegiene, oferă materiale educaționale, podcasturi și acțiuni publice pentru a atrage atenția asupra formelor de violență de gen, inclusiv asupra violenței online.

Guvernul ceh a anunțat o campanie pentru 2025 axată pe siguranța femeilor în mediul digital. Datele oficiale arată că aproape o treime dintre femeile cehe au fost victime ale violenței domestice, însă doar 5–10% dintre cazurile de viol sunt raportate autorităților.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.