Romanii din Timoc: Va rog, luati-i acasa pe diplomatii romani! Au facut mult rau noua si Romaniei
Reprezentantii romanilor din Valea Timocului, Serbia, au criticat luni seara, la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului, faptul ca statul roman nu sprijina aceasta comunitate, care nu are scoli, biserici sau mass media in limba romana, si au sustinut ca diplomatii romani din Serbia creeaza doar probleme celor pe care ar trebui sa-i sprijine, potrivit Agerpres.
Vicepresedintele Asociatiei pentru Cultura Romanilor/Vlahilor din Serbia-Ariadne Filum, Predrag Balasevici, a vorbit despre faptul ca romanii din din Valea Timocului (Serbia) nu au scoli, biserici sau mass media in limba romana, nefiind ‘niciodata’ sustinuti de statul roman, iar diplomatii romani din Serbia le fac ‘mari probleme’.
‘Eu de doi ani de zile atrag atentia asupra acestor diplomati, care ne-au facut mari probleme si am incercat prin vocea noastra de acolo si prin apelul nostru sa-i luati acasa. Va rog, luati-i acasa din Serbia, pentru ca acesti oameni ne-au facut mult rau noua si au facut mult rau si Romaniei pentru ca vin si vorbesc impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, impotriva parintelui Boian Alexandrovici, care a facut mari sacrificii ca sa se tina slujba in romana in Timoc (…) Acesti oameni nu mai trebuie sa fie la posturile la care sunt acolo’, a afirmat Pedrag Balasevici.
Acesta a spus ca s-a ajuns la situatia in care romanii din Valea Timocului si-au pierdut speranta ca situatia lor se poate imbunatati, intrucat toti oficialii romani care i-au vizitat, ‘presedinti, premieri si ministri, au venit cu mari promisiuni, dar nu s-a facut nimic’.
‘Noi suntem astazi singuri lasati, suntem lasati de Romania. Noi nu mai speram nimic. Noi am venit astazi aici sa va spunem cum sunt lucrurile, dar sincer sa va spun eu nu mai sper nimic. Nu mai astept nimic din partea Romaniei. (…) Timpul trece foarte repede. Noi, romanii, fara scoli in Timoc, fara Biserica Ortodoxa Romana, noi nu putem sa rezistam sa ne pastram limba, cultura, identitatea noastra de acolo. Cum am reusit sa o pastram sute de ani, asta este un miracol si este poate ciudat pentru unii. Dar astazi, in globalizarea asta in care suntem, in era limbii engleze, avand in vedere ca tinerii pleaca din Serbia, unde se traieste foarte greu, exista un foarte mare pericol si poate nu atat de curand, dar intr-o perioada mai lunga nu stiu daca o sa mai vorbim despre romanii din Timoc’, a mai spus reprezentantul romanilor din Valea Timocului.
El a mai adaugat ca de multi ani organizatiile nonguvernamentale din Serbia de rasarit nu sunt finantate de statul roman, fiind preferate ‘organizatii controlate de Securitatea sarba’.
‘Sunt finantate organizatii care sunt facute de Securitatea sarba. Sunt sprijinite asociatii cu bani grei din Romania, din bugetul Romaniei, care nu dau rezultate si chiar dimpotriva aceste organizatii sunt controlate de securitatea sarba’, a sustinut Predrag Balasevici.
Acesta a mai spus ca autoritatile statului roman ar fi putut sa conditioneze sprijinirea aderarii Serbiei la Uniunea Europena de respectarea drepturilor romanilor din Valea Timocului, dar acest lucru nu se intampla.
‘Eu nu am vazut nici un demnitar roman sa vorbeasca ceva despre drepturile romanilor din Serbia si sa spuna noi nu putem sa fim de acord sa se deschida capitolele 23, 24 (nr: de aderare la UE), unde este vorba despre justitie si drepturile omului si ale minoritatilor, pana nu vedem concret ca Serbia isi schimba pozitia si atitudinea fata de romanii, de vlahii din Timoc. Eu nu am vazut asta. Am vazut doar ca Romania este de acord, cum este de acord de fiecare data in sprijinirea Serbiei in drumul ei spre UE. Da, noi romanii din Serbia dorim ca Serbia sa intra in UE, dar dorim sa intram si noi cu drepturile noastre elementare, sa avem scoala in limba romana, sa avem slujba in limba romana si sa avem mass-media’, a mai spus Predrag Balasevici.
Potrivit datelor furnizate de asociatiile romanesti din Timoc, im zona traiesc aproximativ 300.000 de romani/vlahi, care nu au scoli si presa in limba romana si nu au dreptul de a-si construi biserici.