Românii lucrează 6 ore pe săptămână peste program, pentru că „nu au suficient timp să finalizeze sarcinile” / Cum demontează grecii mitul că sunt „leneși”

4,65 de milioane de români au lucrat, frecvent sau ocazional, după un program atipic de muncă – seara, noaptea, sâmbăta și/sau duminica. Aceștia reprezintă 60,5% din totalul populației ocupate, potrivit Institutului Național de Statistică. 

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul a fost scris de Dan Popa, alături de Justė Ancevičiūtė (Delfi, Lituania) și Lena Kyriakidi  (Efsyn, Grecia) 

Potrivit legislației românești, munca atipică se referă la acea activitate principală desfășurată seara (începând cu orele 18:00), noaptea (începând cu orele 22:00), sâmbătă, duminică, precum și lucrul în schimburi.

Munca atipică tinde să afecteze în primul rând grupurile deja vulnerabile pe piața muncii: femeile, tinerii, persoanele în vârstă, minoritățile etnice, migranții, studenții, persoanele cu dizabilități, potrivit unui studiu al PIAROM.  

În România, subiectul muncii atipice este foarte puțin prezentă în dezbaterile publice și academice, mai remarcă autorii studiului. Analizele care tratează într-un fel sau altul fenomenul sunt nu doar puține, sumare și disparate, ci și rezultate ale unor inițiative fără legătură cu procesul de luare a deciziilor de guvernare și de elaborare a politicilor publice. 

Peste 90% din cei cu program atipic lucrează sâmbetele

Anul trecut 4,65 milioane de români au lucrat, frecvent sau ocazional, în perioade atipice ale zilei sau săptămânii de lucru (seara, noaptea, sâmbăta sau duminica), reprezentând 60,5% din totalul populației ocupate, potrivit INS. 

Dintre acestea, peste trei sferturi ( 77,7%) aparțineau grupei de vârstă 25-54 ani, 59,2% erau de sex masculin, 51,7% locuiau în mediul urban și 20,9% lucrau în comerț.

Cel mai des întâlnite forme de muncă atipică au fost lucrul seara (începând cu orele 18:00) și în zilele de sâmbătă (73,9% și respectiv 90,2% din totalul persoanelor care au desfășurat muncă atipică). 

Persoanele care au lucrat pe timpul nopții (începând cu orele 22:00) au reprezentat 29,9% din totalul populației ocupate care a desfășurat muncă atipică, iar cele care au lucrat în zilele de duminică 48,6%.

O treime dintre salariați au lucrat în schimburi

În sectorul neagricol, 57,6% dintre persoanele ocupate au desfășurat muncă atipică, în sectorul agricol procentul fiind de 81,9%.

O treime dintre salariați (33,5%) au lucrat în schimburi; din totalul acestora, 62,9% locuiau în mediul urban, 50,6% erau de sex feminin, 32,3% aparțineau grupei de vârstă 45-54 ani, iar 5,0% erau tineri (15-24 ani).

Persoanele salariate care au lucrat în schimburi dețineau ponderi semnificative în totalul salariaților din următoarele activități ale economiei naționale: sănătate și asistență socială, hoteluri și restaurante (ambele cu 58,3%) și activități de servicii administrative și activități de servicii suport (53,8%).

Peste 6 ore pe săptămână de muncă peste program

Angajaţii români petrec, în medie, 6,2 ore pe săptămână peste program, la serviciu arată un survey făcut la comanda Epson Europe. Timpul suplimentar de lucru este determinat de presiunea sarcinilor de lucru asociată cu activitatea opţională suplimentară. 

39% dintre angajaţii români respondenţi la studiu admit că „pur şi simplu nu au suficiente ore la dispoziţie pentru a finaliza sarcinile de lucru”.

Şi mai relevant când vine vorba de munca atipică, chiar și această problemă cantitativă s-a pus aproape numai în termeni de contracte de muncă, și nu în termeni de persoane angajate. 

Cel puțin de la începutul lui 2012, diferența dintre numărul de contracte individuale de muncă (CIM) active și numărul salariaților activi a crescut constant, ceea ce înseamnă că numărul salariaților cu mai mult de un contract de muncă aproape s-a dublat, diferența fiind acoperită practic exclusiv de expansiunea muncii atipice, se mai arată în studiul PIAROM.

Cum ne afectează munca „flexibilă”

Perturbarea ciclurilor circadiene este asociată cu riscuri crescute pentru boli cardiovasculare, metabolice (diabet, obezitate), tulburări digestive, probleme de sănătate mintală (depresie, anxietate) și scăderea imunității. Ideea că „dormi ziua” compensează perfect este un mit periculos; somnul diurn este adesea mai puțin reparator și întrerupt.

În plus, munca „flexibilă” poate ascunde o precaritate a muncii. Programul imprevizibil uneori dar și dificultatea de a-ți planifica viața personală sau de a accesa servicii (medic, bancă, obținerea de diverse autorizații) nu sunt o flexibilitate, ci de cele mai multe ori o constrângere majoră

În Grecia, consecințele falimentului din 2010 rămân prezente

Principalul argument al creditorilor țării, conform căruia grecii erau „leneși” și „trăiau peste posibilitățile lor”, a fost de mult timp infirmat. 

Conform diverselor studii, grecii sunt campioni la orele suplimentare. Cele mai recente date Eurostat privind orele de lucru săptămânale confirmă că grecii sunt cei mai muncitori din UE, cu o medie de 39,8 ore pe săptămână, comparativ cu media UE de 36 de ore. Nici românii nu sunt departe de greci, cu 39,5 ore pe săptămână. 

Grecia deține, de asemenea, nefericita distincție de a fi lider în ceea ce privește munca în weekend, 32,3% dintre lucrători declarând că lucrează în mod regulat în weekend, conform Eurostat.

Aproape jumătate dintre greci spun că nu au fost plătiți pentru orele suplimentare

Peste jumătate dintre lucrătorii greci declară că lucrează mai multe ore decât cele stabilite în programul lor, iar 30% dintre respondenți au declarat că au lucrat peste 10 ore pe zi de mai mult de două ori pe lună . În plus, 49% au declarat că nu au fost plătiți pentru orele suplimentare, în timp ce 16% au fost plătiți doar parțial.

O constatare semnificativă privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală: 25% dintre participanți au explicat că sunt forțați frecvent sau foarte frecvent să lucreze în timpul liber pentru a-și îndeplini cerințele jobului. 

În Grecia, munca în sărbătorile legale este plătită cu un bonus de 75% din salariul orar legal. 

Lituania, munca de noapte nu poate depăși 8 ore

În Lituania, programul normal de lucru este de până la 40 de ore pe săptămână, 8 ore pe zi, timp de 5 zile lucrătoare pe săptămână (sau 6 prin acordul părților).

Programul de lucru redus se adresează minorilor, persoanelor care lucrează în condiții periculoase, celor cu dizabilități, femeilor însărcinate etc.

Munca de noapte nu trebuie să depășească 8 ore dacă este dăunătoare sănătății. Lucrătorii trebuie să fie supuși unui control medical regulat înainte de a începe lucrul noaptea.

Bonus: plata pentru munca de noapte nu trebuie să fie mai mică de 1,5 ori salariul orar (sau zilnic) al lucrătorului.

Šarūnas Orlavičius, șeful Inspectoratului de Stat al Muncii, subliniază că, de regulă, „timpul mediu de lucru al unui lucrător de noapte nu poate depăși opt ore/tură într-o o perioadă de referință de trei luni, cu excepția cazului în care se convine altfel în contractele colective de muncă pe ramură”, subliniază dl Orlavičius.

 „Apropo, nu toți angajații pot lucra noaptea”, subliniază Orlavičius, „Codul Muncii prevede că angajații cu dizabilități pot fi repartizați la muncă noaptea dacă nu li se interzice printr-un certificat medical și numai cu consimțământul lor. Legea privind securitatea și sănătatea în muncă prevede că munca de noapte este interzisă persoanelor sub vârsta de optsprezece ani și că femeile însărcinate, femeile care au născut recent și femeile care alăptează pot fi repartizate la muncă noaptea doar cu consimțământul lor.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.