Romanii nu stiu sa cheltuiasca banii europeni

Uzanta a demonstrat ca fondurile europene sunt foarte greu de absorbit. Mai putin de o treime din fondurile SAPARD au fost consumate prin proiecte de finantare.

Situatia este similara si pentru programul PHARE, in vreme ce „doar” 70 de milioane de euro au fost blocati pana recent in conturile UE din cauza lipsei unui organism de monitorizare a gestionarii fondurilor ISPA.

Fondurile structurale vor fi semnificativ mai consistente iar analistii manifesta reticente serioase in fata capacitatii de absorbtie a acestora. Un studiu al Consiliului National pentru IMM-uri private din Romania releva ca multi dintre potentialii beneficiari ai fondurilor europene acuza birocratia in accesarea banilor.

Intr-un raport dat recent publicitatii, firma de audit KPMG acuza la randul ei „birocratia excesiva” a institutiilor europene care acorda fonduri nerambursabile.

SAPARD: Doar un sfert din bani s-au folosit

Romania nu poate cheltui banii pe care ii primeste de la Uniunea Europeana, prin programul SAPARD (Programul Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala), releva documentele Agentiei SAPARD. Romania a primit de la Uniunea Europeana, prin programul SAPARD, aproape 900 de milioane de euro intre 2001 si 2003.

Din aceasta suma insa doar 238 de milioane de euro au ajuns la beneficiari. Pana in 2007, tara noastra va mai primi 1,3 miliarde de euro care vor trebui restituiti daca nu vor fi consumati.

Uzanta arata ca o suma considerabila se va intoarce la contribuabilii europeni din cauza ca nu vor putea fi absorbiti prin proiecte de finantare.

Doua conditii esentiale pentru accesarea fondurilor SAPARD fac finantarea dificila, respectiv adresarea exclusiv zonelor rurale si co-finantarea privata a jumatate din valoarea proiectului.

Foarte multi oficiali, intre care si responsabilul Programului de Finantare Rurala, Radu Buha, angajat al Ministerului Finantelor Publice, care a declarat recent la Cluj ca fermierii sunt reticenti la contractarea de imprumuturi bancare, sunt de parere ca fondurile au fost folosite intr-o masura foarte mica.

Pe de alta parte, directorul Biroului Regional de Implementare a Programului SAPARD din Satu Mare, Nicoleta Capitan, sustine ca fondurile au fost consumate la o rata foarte buna. „Eu zic ca e bine. Au fost persoane doritoare”, a declarat Capitan.

In cele sase judete unde programul SAPARD este administrat de BRIPS Satu Mare (Bihor, Bitrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare si Salaj) au fost consumate 1,6 miliarde de lei pana la aceasta data din banii contribuabililor europeni, pentru un numar de peste 140 de proiecte.

ISPA: 70 de milioane de euro, blocate

Romania beneficiaza prin programul ISPA (Instrument Structural de Preaderare) de finantare nerambursabila de peste 2 miliarde de euro pentru perioada 2000-2006, gestionate de Comisia Europeana. Comisia pentru buget, finante si banci a Camerei Deputatilor a adoptat, in urma cu doua saptamani, OUG nr. 22 din martie 2005, care creeaza cadrul legal de infiintare pe langa Curtea de Conturi a unei Autoritati Independente de Control, menita sa asigure verificarile si auditul extern asupra modului in care sunt utilizate fondurile aferente programelor ISPA si SAPARD.

In prezent sunt blocate 70 milioane de euro prin programul ISPA, din cauza lipsei acestui sistem independent de verificare a modului in care sunt folositi banii primiti de statul roman.

Comisia Europeana a cerut, textual, separarea managementului de activitatile de control, precum si ca acestea din urma sa fie independente si sa se faca dupa standardele internationale de audit.

Pana in prezent, Romania nu a raspuns practic la nici una dintre aceste cerinte cuprinse in ultimul Raport de audit ISPA din 11 noiembrie 2004, in consecinta Comisia Europeana a decis intreruperea temporara a platilor ISPA pentru Romania si reluarea acestora odata cu stabilirea unui organism competent responsabil pentru indeplinirea celor trei functii de audit mentionate.

Pentru deblocarea acestei situatii, Ministerul de Finante a propus constituirea unui organism asociat pe langa Curtea de Conturi a Romaniei care sa preia toate cele trei functii, respectiv audit de sistem, verificarea pe baza de esantion si auditul final, precum si atributiile de certificare finala a conturilor pentru programul SAPARD si functiile de audit extern asupra fondurilor structurale de care va beneficia Romania incepand din 2007.

PHARE: consumat in mare parte

PHARE (Poland and Hungary Aid for Reconstruction in Economy) este singurul program de co-finantare al UE unde fondurile au fost absorbite aproape integral. Pana in 2006, Romania avea programata o suma de aproximativ 700 de milioane de euro, din care 477 au fost deja consumate pana la sfarsitul anului trecut.

PHARE este primul program de granturi implementat la noi in tara care solicita o co-finantare a proiectului de catre beneficiar. Programul de finantare PHARE sustine proiectele ce contribuie la dezvoltarea societatii civile, a cadrului legislativ, a structurilor administrative, dar si a infrastructurii, inclusiv a cooperarii transfrontaliere.

In cadrul componentei de investitii a Programului PHARE 2000 s-au contractat 854 proiecte de investitii, procentul de contractare fiind de 98,7% dintr-un buget in care banii europeni au insumat 77,35 milioane de euro.

Numai in cadrul componentei „Schema de grant-uri pentru intreprinderi nou-infiintate, micro-intreprinderi si IMM-uri” au fost contractate 411 proiecte in valoare de 16,8 milioane de euro (PHARE si cofinantare nationala), rata de contractare fiind 98,03%, releva documentele oficiale.

Fondurile structurale: 300 miliarde de euro pentru europeni, 15 miliarde pentru Romania si Bulgaria

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si urmaresc finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale. Fondurile structurale vor fi furnizate prin patru programe, respectiv Fondul European de Orientare si Garantie Agricola (FEOGA) – componenta „Orientare”, Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER), Fondul Social European (FSE) si Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP).

La cele patru se adauga Fondul de Coeziune, creat in 1993 si care va functiona si la data aderarii.

Fondurile structurale reprezinta, la nivelul anului 2000, 37% din bugetul anual de aproape 90 miliarde de euro al Uniunii Europene. In consecinta, pentru perioada 2000-2006 Romaniei ii va fi alocata o suma totala de 286 miliarde Euro. Fondurile Structurale absorb aproape o treime din bugetul total al UE.

Dotarea acestora pentru perioada 2000-2006 se ridica la 195 de miliarde de euro pentru membrii UE si mai mult de 15 miliarde acordate noilor state membre, intre 2004 si 2006. Dotarea destinata Fondului de Coeziune este de 25,6 de miliarde de euro pentru UE formata din cele 25 de tari membre.

Unde merg banii?

Programele sunt elaborate de Comisia europeana si de catre autoritatile nationale si regionale pe baza orientarilor propuse de Comisie si a prioritatilor stabilite de statele membre. Proiectele concrete sunt selectionate de organele citate mai sus si puse in pactica sub responsabilitatea acestora.

Pentru perioada 2007-2013, Comisia isi propune sa-si concentreze prioritatile pe trei componente, avand la dispozitie un buget global de 336 de miliarde de euro.

Componenta „Convergenta” va stimula cresterea economica si ocuparea fortei de munca in regiunile mai putin dezvoltate (in special in noile state membre), care vor continua sa beneficieze de Fondul de Coeziune. Componenta „Competitivitate” va anticipa schimbarile care au loc in restul Uniunii.

Aceasta va cuprinde o parte regionala, care va permite fiecarui stat sa aleaga zonele beneficiare si o parte nationala, bazata pe Strategia europeana pentru ocuparea fortei de munca.

La randul ei, componenta „Cooperare” va pleca de la experienta acumulata prin intermediul Interreg pentru a favoriza o dezvoltare armonioasa pe intreg teritoriul UE.

Ce sunt fondurile structurale?

Politica regionala pune in practica mai concret solidaritatea intre popoarele Europei mentionate in preambulul Tratatului privind Uniunea europeana.

Aceasta politica contribuie la realizarea unuia dintre obiectivele fundamentale definite in acest Tratat: intarirea coeziunii economice si sociale in intreaga Uniune prin reducerea disparitatilor in materie de dezvoltare intre regiuni.

In acelasi timp, aceasta politica are un efect considerabil asupra competitivitatii regiunilor si a conditiilor de viata a populatiilor acestora, in special, prin cofinantarea programelor plurianuale de dezvoltare. Aceste programe sunt sprijinite cu ajutorul celor patru

Fonduri Structurale: Fondul european de dezvoltare regionala destinat infrastructurilor, investitiilor in crearea de noi locuri de munca si in IMM-uri, Fondul social european pentru formarea si integrarea profesionala, Fondul european pentru orientare si garantare agricola destinat dezvoltarii rurale si sprijinirii exploatatiilor agricole, si Instrumentul financiar pentru orientarea politicii pescuitului, destinat adaptarii acestui sector. Fondul de Coeziune sprijina in schimb proiecte legate de mediu si de transport in statele membre mai putin prospere.

Fondurile structurale se concentreaza pe trei oiective prioritare: dezvoltarea regiunilor ramase in urma, reconversiunea socio-economica a zonelor industriale, urbane si rurale sau dependente de activitatea de pescuit, sistemele de formare profesionala si promovarea acesteia in afara programelor.

In cadrul strategiei de pre-aderare a Uniunii Europene, asistenta financiara acordata Romaniei, ca tara candidata, se realizeaza inca prin intermediul instrumentelor financiare de pre-aderare PHARE si ISPA.

3 miliarde de euro in 2005-2006

Programul ISPA reprezinta un important spijin financiar in vederea reabilitarii si modernizarii infrastructurilor de mediu si transport.

Pentru anii 2005 si 2006, asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de catre Uniunea Europeana prin intermediul instrumentelor de pre-aderare mentionate mai sus se ridica la aproximativ 3 miliarde euro.

Incepand cu anul 2007, Romania va beneficia de fonduri structurale si de un instrument financiar special pentru sectorul Agricultura, totalizand:

1,4 miliarde euro in 2007

2 miliarde euro in 2008

2,6 miliarde euro in 2009

In conformitate cu procedurile comunitare, managementul acestor fonduri se realizeaza dupa o „arhitectura institutionala” foarte bine definita, cu responsabilitati clare si cu functii specifice la nivelul fiecarei institutii, dar si in interior, pe fiecare departament responsabil cu activitati specifice in acest domeniu.

La nivelul administratiei nationale sunt identificate in acest moment aproximativ 600 de experti implicati direct in gestionarea fondurilor de pre-aderare.

In conformitate cu analizele realizate in cadrul Documentului Complementar de Pozitie la Capitolul 21 – „Politica Regionala si Coordonarea Instrumentelor Structurale” impreuna cu experti comunitari, a fost identificat, pentru pregatirea si gestionarea fondurilor structurale, un necesar de aproximativ 2300 de posturi care trebuie alocate si ocupate pana in 2007.

Salarii dublate pentru functionari

Salariile functionarilor care vor opera cu fonduri europene vor creste substantial, cu pana la suta la suta, dupa ce Comisia Europeana a ajuns la concluzia ca veniturile acestora sunt „total insuficiente” iar conditiile de munca „total necorespunzatoare”.

„Toate aceste elemente genereaza efecte negative, precum gestionarea ineficienta sau pierderea sumelor alocate, si, implicit, intarzieri in adoptarea acquis-ului comunitar, in dezvoltarea capacitatii administrative sau in realizarea investitiilor, in indeplinirea obligatiilor asumate de catre Romania in cadrul procesului de negociere a aderarii la Uniunea Europeana”, se arata in documentele Comisiei. In consecinta a fost adoptata Legea nr.490/2004 privind stimularea financiara a personalului care gestioneaza fonduri comunitare.

Potrivit acestei legi, personalul implicat in gestionarea asistentei financiare nerambursabile acordata Romaniei de catre Uniunea Europeana poate beneficia de o crestere salariala cuprinsa intre 50% si 100% din salariul de baza.

Trebuie mentionat faptul ca in urma unei analize realizate la nivelul Ministerului Finantelor Publice a reiesit ca, pentru bugetele ordonatorilor principali de credite din bugetul de stat si bugetele locale, efortul total de crestere a salariilor personalului ce gestioneaza fondurile comunitare este de aproximativ 9 miliarde lei, suma care reprezinta doar 0,0001% din asistenta financiara nerambursabila pe care acest personal o gestioneaza in acest an.