România are 15 elevi/studenți la un profesor și o populaţie şcolară în scădere. Câteva date pe scurt despre sistemul de educație în anul școlar care se încheie

​Populaţia şcolară din sistemul național de educație a fost în anul şcolar/universitar 2019-2020 de 3,52 milioane de elevi şi studenți, în scădere cu 21.100 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, determinată în principal de scăderea înregistrată în învățământul primar și gimnazial (-11.500 elevi), arată datele transmise joi de Institutul Național de Statistică. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (24,1% din totalul studenţilor/cursanților), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (20,4% din totalul studenţilor/cursanților).

• Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul şcolar/universitar precedent în învăţământul profesional (+11,4%), învățământul superior (+1,8%), învățământul antepreșcolar și preșcolar (+0,3%), respectiv în învățământul postliceal și de maiștri (+0,1%).

• Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2018-2019 a fost de 503.100 elevi şi studenți, în creștere uşoară (+0,3%) comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

• În anul şcolar/universitar 2019-2020, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământulul primar și gimnazial (46,0%), iar circa o treime în învățământul liceal şi cel antepreșcolar și preșcolar (17,5%, respectiv 15,6%), arată datele transmise joi de Institutul Național de Statistică.

• Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învățământul superior, învățământul antepreșcolar și preșcolar și învățământul postliceal și de maiștri sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populației școlare (+10.300 elevi, +9.600 studenți/cursanți, +1.400 copii și respectiv +100 elevi).

• În învățământul postliceal și de maiștri au fost înscriși 92.500 elevi, fiind însă cel mai puţin reprezentat nivel educaţional din totalul populaţiei şcolare (2,6%).

• Învăţământul primar şi gimnazial, precum și cel liceal au cunoscut diminuări accentuate ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2019-2020 faţă de cel anterior (-31,0 mii, respectiv -11,5 mii).

• Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,9%) în unităţile şcolare publice, iar 5,1% în unităţi şcolare private.

• În anul universitar 2019-2020 au fost înscrişi în învăţământul superior 543.300 studenţi/cursanți, din care 54,6% au fost studente/cursante.

• Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (24,1% din totalul studenţilor/cursanților), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (20,4% din totalul studenţilor/cursanților).

• În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2019-2020 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (607,7 mii persoane), respectiv București-Ilfov (516,8 mii persoane).

• Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,5%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Centru, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (2,0% fiecare în parte).

• În anul şcolar/universitar 2019-2020, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 234.800 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.

• Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară, atât la nivelul întregului sistem educaţional (78,2%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (80,7%), postliceal şi de maiştri (77,1%), liceal (72,0%) şi profesional (66,9%).

• Referitor la rata abandonului, în anul școlar 2018/2019 s-au înregistrat următoarele valori: 1,6% în învățământul primar, 1,7% în învățământul gimnazial și 2,6% în învățământul liceal și profesional.