România renunță să mai cumpere corvete și se reorientează de urgență către alte tipuri de nave. Cum arată planul pentru Forțele Navale pentru următorul deceniu

După cel mai mare eșec al României în ceea ce privește achizițiile militare – anularea mega-contractului pentru corvete cu francezii de la Naval Group după aproape 7 ani de proceduri, licitații și tergiversări, România renunță practic la ideea de corvete, cel puțin în viitorul apropiat, și se reorientează rapid către alte tipuri de nave, unele construite în țară, dar și la modernizarea de urgență a unor nave actuale din cadrul Forțelor Navale, au spus pentru HotNews.ro mai multe surse din minister și din industrie.

Informația pe scurt:

• După aproape un deceniu de bâlbe, proceduri tergiversate și licitații anulate, România caută cu disperare să-și peticească Flota Navală de la Marea Neagră. Anularea contractului pentru corvete cu Naval Group a făcut ca Armata să pivoteze către un nou plan.

• Scenariul achiziției de corvete a picat. Cel puțin în viitorul previzibil, România nu va mai lansa vreo procedură de achiziție de „corvete”, au spus pentru HotNews.ro surse apropiate situației.

• În schimb, țara noastră vrea să rămână parte din cadrul unui program european din cadrul PESCO pentru dezvoltarea unui model european de corvetă multifuncțională, un program în stadiu incipient și care, chiar și-n cel mai super-optimist scenariu, va însemna că primele nave lansate la apă vor veni abia după anul 2030.

• Pentru a adresa cât mai urgent nevoile marinei, România se orientează către alte nave, dar și spre modernizarea unor nave mai vechi, aflate în uz în cadrul Forțelor Navale.

• Astfel, după achiziția a două nave second-hand de tip vânător de mine din clasa Sandown din Marea Britanie – nave care vor ajunge în România chiar în următoarea perioadă, Forțele Navale vor să contracteze construirea în România, pe termen foarte scurt, a două nave de patrulare (OPV – Offshore Patrol Vesel), au detaliat sursele HotNews.ro.

• OPV-urile, în general, sunt nave mai mici și ușoare, nu neapărat militare în concepție și sunt gândite mai mult pentru patrularea zonelor de litoral, fără a avea la bord sistemele și armamentul pe care România le-ar fi vrut, de exemplu, pe celebrele corvete.

• Totuși, conform surselor HotNews.ro, OPV-urile pe care România le-ar vrea construite în țară, ar urma de fapt să fie mai apropiate ca nave de corvete, din punct de vedere al sistemelor și armamentului de la bord. Cele două nave ar trebui să înlocuiască de urgență cele două corvete din clasa Tetal-I.

• Pe lângă aceste noi nave, România vrea să-și modernizeze cu sisteme și armamente americane – pentru care așteaptă în această perioadă acceptul Statelor Unite – cele două fregate T-22R (F-221 Regele Ferdinand și F-222 Regina Maria), precum și cele trei Nave Purtătoare de Rachete (NPR) care vor primi rachete antinavă NSM.

• Așadar, pentru următorii ani, din punct de vedere al navelor, România ar urma să aibă așa: 2 nave OPV/Corvete noi, 2 fregate T-22 modernizate și înarmate, 3 Nave Purtătoare de Rachete (NPR) modernizate cu rachete NSM, două nave vedetă noi pentru scafandri și noi nave remorchere. La aceste se vor adăuga și navele vechi: Fregata Mărășești, două corvete vechi din clasa Tetal-II, precum și restul de nave îmbătrânite și aflate și acum în uz.

• Planul pe următorii ani pentru Forțele Navale mai include și: două noi elicoptere scumpe și specializate pe lupta anti-navă realizate în colaborare cu Airbus, diverse sisteme de drone aeriene, dar și marine, vehicule amfibii de asalt pentru pușcașii marini, baterii de coastă cu rachete anti-navă NSM, precum și o mega-achiziție de peste 2 miliarde de euro de 2 submarine clasa Scorpene, de la francezii de la Naval Group, aceeași companie cu care s-a dat chix în contractul corvetelor.

Corveta Naval Group Gowind 2500 vs Corveta Damen Sigma 10514 / Foto: Colaj foto

România renunță să mai cumpere corvete, deocamdată cel puțin. Rămâne însă într-un program european fără prea mari sorți de izbândă

După 7 ani de bâlbe și proceduri tergiversate, la peste 4 ani de la desemnarea Naval Group câștigător să construiască în țară patru corvete multifuncționale și să modernizeze cele două fregate ex-britanice din flota românească, România a ales să anuleze contractul care nu mai demara.

A fost anulată procedura fără să se încerce o negociere cu locul secund de la licitație, grupu Damen care își menținuse oferta și garanta că poate livra la timp navele. După atâta timp pierdut, România nu s-a ales cu nicio navă nouă la Marea Neagră, un loc unde nevoile militare ale țării sunt extreme.

„Scenariul unei noi achiziții de corvete a picat”, a spus pentru HotNews.ro o sursă de la vârful Armatei, explicând că singurul program legat de corvete va fi participarea României la inițiativa europeană de a dezvolta un nou tip de corvetă europeană, un program condus de Franța, Italia și Spania.

Programul Modular and Multirole Patrol Corvette (MMPC) este însă unul în stare incipientă, iar de participarea României se ocupă Ministerul Economiei care caută până la finalul anului să vadă ce parteneri privați poate coopta în program.

Surse din industrie spun, însă, pentru HotNews.ro că o participare reușită a României ca partener industrial în acest program este puțin probabilă, iar achiziția de corvete ar putea să nu ajungă niciodată să se maturizeze astfel.

În orice caz, MMPC este un program încă aflat în faza de concepție, iar scenariul cel mai optimist ar însemna contracte semnate după 2025, cu primele nave lansate la apă abia după 2030.

În schimb, pentru a răspunde rapid nevoilor Forțelor Navale, MApN pivotează spre un alt tip de achiziție pe care speră să o rezolve cât mai repede cu putință: două nave de patrulare (OPV) construite în țară.

Navă de patrulare tip corvetă 9113 din marina Indoneziană / Sursă: US Navy / Alamy / Profimedia Images

România pivotează rapid către două OPV-uri construite în țară, dar și-ar dori mai mult un OPV de tip „corvetă”

Navele de patrulare (Offshore Patrol Vessel) sunt în general nave mai ușoare, cu sisteme mai puține și mai puțin sofisticate decât navele dedicat-militare și care din construcție respectă alte standarde.

OPV-urile sunt în general dotate cu câteva sisteme radar, de comunicații, un tun mai mare și câteva mitraliere și sunt gândite pentru a patrula zonele de litoral, nu pentru a putea proiecta o zonă de protecție în Marea Neagră, în zona economică exclusivă, de exemplu.

Totuși, România și-ar dori ca navele OPV-uri pe care să le cumpere să fie mai mult de atât, să aibă sisteme și armament mai degrabă la nivelul unor corvete, deși ele nu se vor numi corvete – un termen care a prins deja o conotație negativă în rândul oamenilor din sistem, spun pentru HotNews.ro surse apropiate situației.

Alte surse, din industrie, spun însă pentru HotNews.ro că dacă România va dori ca pe aceste OPV-uri să instaleze sisteme de rachete, navele din start vor trebui construite după alte standarde, să aibă alte ranforsări și alte elemente de echilibrare specifice navelor militare, astfel încât o platforma mai potrivită ar fi tot una militară de tip corvetă.

Pentru acest proiect însă MApN nu va acorda direct contractul unei companii, spun sursele HotNews.ro, ci va exista o procedură competitivă care se va desfășura accelerat. La o astfel de procedură de achiziție e mai mult decât clar că Damen Galați are prima șansă – este singurul constructor naval din țară și are un șantier în care chiar și-n prezent ridică nave militare pentru alte țări.

Astfel, România ar putea ajunge precum Indonezia care operează nave Damen Sigma 9113 cu deplasament de 1700 de tone și pe care din rațiuni strategice și politice le-a numit inițial Patrol Vessel și nu corvete, deși ele de fapt sunt corvete în concepție și dotări.

De altfel, potrivit surselor HotNews.ro, în funcție de cerințele României și a bugetului pus la bătaie, Damen ar putea oferi inclusiv platforma Sigma 10154 ca bază pentru navele OPV românești, aceeași navă oferită și în cadrul licitației eșuate de corvete.

Singura diferență este că pe navă, indiferent care va fi ea, vor fi instalate sisteme americane: Combat Management System, sistem de rachete anti-navă, radare, sonare și alte tipuri de armament. Nu e clar însă dacă aceste nave vor avea sau nu pe ele și vreun tip de sistem de apărare antiaeriană cu rachete.

Alte informații din interior, neconfirmate însă de toate sursele HotNews.ro, spun că această achiziție de 2 nave OPV ar fi de fapt un prim pas, urmând că dacă programul se desfășoară rapid și e un succes, MApN ar putea să mai achiziționeze ulterior încă două nave similare, astfel încât să poată înlocui și celelalte două corvete vechi din clasa Tetal-II.

Vânătoarele de mină Sandown – Două nave ex-britanice care se pregătesc să ajungă în România

Tocmai pentru că nevoile forțelor române la marea Neagră sunt extrem de urgente, mai ales în contextul războiului din Ucraina și amenințarea constantă a minelor în zonele de apă teritorială, România s-a orientat rapid și a cumpărat două nave second-hand de tip vânător de mină din clasa Sandown, nave britanice lansate la apă în anii 1999 și 2000 (M110 Ramsey și M111 Blyth).

Navele Ramsey și Blyth, printre ultimele și cele mai noi din clasa Sandown, au fost decomisionate de britanici în august 2021, au trecut prin șantierele navale Babcock și, în prezent, sunt în drum spre România.

Vânătoarele de mină din clasa Sandown sunt nave cu o lungime de 52,5 metri și un deplasament de 600 de tone, cu un echipaj de 34 de marinari.

Vănător de mine HMS Shoreham din clasa SandownFoto: Neil Watkin / Alamy / Alamy / Profimedia

Navale au sisteme radar, sonar și armament de calibru mic (un tun de 30mm și mitraliere), iar scopul lor principal este de cercetare, detecție, clasificare, urmărire și distrugere/neutralizare a minelor marine. Navale sunt realizate din materiale nemetalice, preponderent fibră de sticlă pentru a evita pe cât mai mult să atragă minele marine tradiționale.

Tot programul vânătoarelor de mină are o valoare estimată de circa 150 de milioane de euro, din care peste 13 milioane de euro au fost acordate constructului naval Babcock pentru suportul logistic inițial, iar alte 24 de milioane sunt pentru Atlas Electronik UK pentru „sistemele autonome de cercetare și încărcăturile de distrugere aferente sistemului de lupta contra minelor (SEAFOX) pentru instalarea sistemului de lupta contra minelor”.

Fregate modernizate și înarmate cu sisteme americane / Rachete NSM pe navele purtătoare de rachete

Chiar în prezent au loc discuții pentru modernizarea celor două fregate Type-22 pe care România le-a cumpărat din Marea Britanie la începutul anilor 2000, au spus pentru HotNews.ro surse din sistem. Mai exact este vorba de modernizarea celor două nave – Regele Ferdinand și Regina Maria – cu sisteme de combat management americane, sisteme anti-navă și antiaeriene, precum și radare și alte elemente moderne.

Pentru acest program – care ar urma să se desfășoare în șantierul naval Mangalia, dar care nu va fi realizat direct de către Damen – România are nevoie de acceptul SUA pentru transferul sistemelor și armelor necesare.

Fregată T-22R F-221 Regele Ferdinand / Foto: Ro Navy

În același timp, România deja a aprobat prin Parlament ca Navele Purtătoare de Rachete (NPR) din clasa Tarantul să fie modernizate cu rachete anti-navă NSM.

Programul are o valoare estimată de circa 375 milioane de euro și prevede instalarea de lansatoare NSM în locul vechilor și masivelor lansatoare de rachete sovietice P-15 Termit (P-22/Styx). Mai exact e vorba de câte două lansatoare a câte patru rachete pe navă, în total 8 rachete NSM pe fiecare navă NPR.

Modernizarea acestor nave tot în șantierul Mangalia ar urma să aibă loc, iar suma programului presupune și achiziția a 48 de rachete NSM (190 milioane euro), sistemul de management al luptei (65 milioane de euro), precum și un radar de supraveghere 3D cu IFF MOD 5 (79 milioane euro).

Reamintim că România a ales deja sistemul NSM pentru sistemul său de apărare cu baterii de rachete anti-navă de pe coastă. Contractul de circa 300 de milioane de dolari a fost semnat cu SUA și Raytheon pentru NSM, un sistem cu o rachetă catalogată „de generația a cincea”, o rachetă „stealth” care ar putea pune mari probleme unor potențiali adversari.

Bateriile de coastă cu rachete NSM ar urma să intre în dotare în 2024.

Foto: Lăstunul, navă purtătoare de rachete din clasa Tarantul / Sursa: Forțele Navale Române

Cel mai mare, dar și cel mai complicat contract: două submarine Scorpene cu Naval Group

De departe cel mai mare program naval al României pe termen mediu și lung este achiziția de 2 miliarde de euro a două submarine din clasa Scorpene din Franța, de la compania Naval Group, cu care nu s-a reușit timp de patru ani semnarea contractului pentru corvete.

Contractul va fi unul de tip Guvern la Guvern cu Franța, au spus surse apropiate situației pentru HotNews.ro, iar construcția celor două submarine Scorpene ar urma să fie făcută exclusiv în șantierele Naval Group din Franța.

Deocamdată Armata încă e la etapa de discuții și de conturat detaliile cooperării, inclusiv elemente ce țin de construcție, dotare, armament, mentenanță sau antrenarea echipajelor.

Surse din industrie susțin însă pentru HotNews.ro că un astfel de contract va fi extrem de greu de implementat, atât din punct de vedere de concept strategic – ce ține de operarea unor astfel de submarine în Marea Neagră, cât mai ales din punct de vedere logistic – mentenanță care ar putea ajunge să se facă exclusiv în Franța, întârzieri și depășiri de buget, costuri anuale uriașe pentru operare, dar și nevoia nevoia unei baze dedicate și foarte scumpe pentru submarine la Marea Neagră pe care România deocamdată nu o are.

Submarine Scorpene / Foto: Naval Group

Submarinele Scorpene

Submarinele din clasa Scorpene sunt submarine diesel-electrice care beneficiază și de propulsie anaerobă (air-independent propulsion – AIP) ce permite vasului o autonomie în imersiune chiar și 21 de zile încontinuu.

Cele mai mari submarine din clasa Scorpene au o lungime de 75 de metri și un deplasament de 2.000 de tone și un echipaj de 31 de marinari. Submarinele au o rază operațională de 12.000 km la suprafață și peste 1.000 de km în submersie, cu o autonomie de 50 de zile în mod normal și alte 21 de zile în submersie, în modul AIP.

Submarinele Scorpene sunt înarmate cu 6 tuburi de torpile de calibru 533mm, și pot lansa atât rachete antinavă Exocet cât și rachete antiaeriene MICA.

Elicoptere Airbus, specializate pentru lupta anti-navă

Forțele navale discută în prezent cu Airbus, companie franceză prezentă în țara noastră cu o facilitate de producție la Ghimbav, Brașov, despre un contract pentru dezvoltarea și achiziția a două elicoptere specializate Airbus H215 pentru lupta anti-navă.

MApN spunea că valoarea de 150 de milioane de euro pentru două elicoptere reprezintă mai mult decât cumpărarea aeronavelor propriu-zise, ci reflectă un pachet mai mare pentru ca Armata să-și poată dezvolta o capabilitate anti-navă, și reprezintă printre altele și costuri legate de producția aeronavelor în țară, precum și dotarea cu rachete antinavă.

MApN susținea anul trecut că „varianta optimă de realizare a capabilității de luptă la suprafață (Anti-Surface Warfare -ASuW) se asigură cu elicoptere H215M”, însă modelul H215M așa cum este prezentat chiar de către Airbus nu are astfel de capabilități în prezent. Pentru misiunile anti-navă sunt prezentate modelele AS565 mbe sau NH90 nfh.

Potrivit unor surse consultate de HotNews.ro, costul mare al programului ar implica și tot ce înseamnă adaptarea elicopterului H215M produs în România la suita de misiuni anti-navă, instalarea echipamentelor specifice și testele necesare.

Precedentul există. Astfel de modele de elicoptere au fost însă adaptate în trecut pentru astfel de misiuni anti-navă.

Spre exemplu Forțele Navale din Chile operează elicoptere AS332 Super Puma (fosta denumire pentru H215M) care au fost adaptate la misiunile de luptă anti-navă cu sisteme specifice, radare și rachete anti-navă Exocet.

Foto: Elicopter AS332 al Forțelor Chiliene dedicat pentru lupta antinavă cu rachete Exocet:

Pe lângă proiectele enumerate, Forțele Navale au în plan și dotarea cu diverse platforme fără pilot, atât aeriene, cât și acvatice, învățând din lecțiile războiului din Ucraina.

Primele drone confirmate că vor ajunge și în dotarea forțelor navale sunt de tipuL Watchkeeper X în variantă navală.

Mai exact discutăm de un sistem (statie de comandă + 3 drone) din cele șapte pe care România le-a achiziționat cu 380 de milioane de euro de la israelienii de la Elbit, sisteme produse în România.

Planurile Marinei mai includ și două nave noi de tip vedetă de intervenție pentru scafandri, dar și o achiziție de noi nave remorchere. La acestea se mai adaugă și 21 vehicule amfibii de asalt tip AAV 7 pentru Regimentul de Infanterie Marină (RIM), achiziție pentru care deja SUA și-a dat acordul – 16 vor fi în varianta AAVP-7A1 de transport trupe, trei vehicule vor fi în varianta de comandă și control – AAVC-7Al și două vehicule pentru recuperare – AAVR-7Al.