Rusia cere NATO să abandoneze extinderea spre est și să anuleze decizia cheie luată la summitul de la București
Solicitările, transmise de diplomații ruși cotidianului Izvestia, vin pe fondul negocierilor de pace pentru Ucraina, care au avut loc marți și miercuri la Geneva.
Rusia intenționează să ceară NATO să-și formalizeze angajamentul de a nu se extinde spre est, a declarat Ambasada Rusiei în Belgia pentru Izvestia, cu referire la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Mai mult, potrivit unui purtător de cuvânt al misiunii diplomatice, autoritățile ruse insistă asupra revocării deciziei Summitului de la București din 2008, în cadrul căruia țările NATO au convenit că Ucraina și Georgia ar trebui să devină membre ale alianței în viitor, scrie The Moscow Times.
Codificarea legală a acestor puncte este necesară deoarece „toate promisiunile verbale făcute în trecut de membrii NATO cu privire la neextindere au fost uitate și ignorate la momentul oportun”, a explicat reprezentantul ambasadei.
El a reamintit că, chiar și în timpul unificării Germaniei, liderii NATO au promis conducerii sovietice că organizația nu are intenția de a extinde alianța spre est. Dovezile documentare în acest sens sunt păstrate în arhivele guvernelor occidentale, dar nu sunt publicate în mod deliberat, a susținut ambasada rusă.
Informațiile transmise de diplomații ruși vin pe fondul negocierilor de pace pentru Ucraina, care au avut loc marți și miercuri în Geneva.
Soluția pentru Ucraina
Solicitările Rusiei nu sunt noi. Înainte de invazia rusă pe scară largă a Ucrainei, Moscova a prezentat Washingtonului un proiect de acord de securitate, care cerea printre altele oprirea extinderii NATO spre est.
Anul trecut, surse Reuters familiarizate cu negocierile din Ucraina au relatat că președintele rus Vladimir Putin a cerut în scris renunțarea la extinderea NATO și garantarea statutului neutru al Ucrainei, ca o condiție pentru încheierea războiului.
Administrația președintelui american Donald Trump a decis să nu susțină aderarea Ucrainei la alianță, și a propus înlocuirea acestui pas cu garanții de securitate.
Intenția Ucrainei de a adera la Alianța Nord-Atlantică este stipulată în Constituția țării, dar oficialii de la Kiev au sugerat că ar putea renunța la aderarea propriu-zisă, în schimbul unor garanții solide de securitate.
„Estul este cel care decide să adere la NATO”
Putin a afirmat în repetate rânduri că țările occidentale au „abandonat” și „înșelat” Rusia, promițând că nu vor extinde NATO spre est.
Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că organizația nu urmărește o extindere agresivă.
„Nu, Estul este cel care decide să adere la NATO”, a spus el, calificând decizia drept „democratică și liberă”.
Izbucnirea războiului pe scară largă în Ucraina a determinat de fapt extinderea suplimentară a NATO, Finlanda și Suedia luând decizia de a adera rapid la Alianța Nord-Atlantică.
Drept urmare, lungimea totală a frontierei terestre și maritime a Rusiei cu țările NATO aproape s-a dublat, ajungând la 3.000 km, iar Marea Baltică a devenit efectiv un „lac” intern al alianței.
Ce a cerut Rusia înainte de invazia la scară largă din Ucraina
Înainte de invazia la scară largă din Ucraina, Rusia a formulat o serie de cereri maximaliste, care implicau și statele deja membre ale NATO.
Concret, Rusia dorea retragerea garanțiilor de securitate pe aliniamentul din 1997 și implicit retragerea trupelor SUA, măsuri ce ar viza direct România, care a aderat la NATO în 2004.
Solicitările au fost refuzate.
În 2025, Cristian Diaconescu, pe atunci șef al cancelariei prezidențiale, a declarat că la o întâlnire cu oficialii americani ai administrației Trump la Riad, Rusia a vrut să știe „dacă își poate face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Ialta”, care ar presupune retragerea garanțiilor de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997.
El a revenit apoi cu intervenții mai nuanțate, în care a spus că aceste cerințe nu au fost pe masa negocierii în acel moment, spunând că s-a referit la cerința Rusiei din 2022.
INTERVIURILE HotNews.ro