Rușii pot fi opriți la frontieră, iar polițiștii le citesc conversațiile de pe WhatsApp, inclusiv cele șterse: „De ce ai scris că Putin este Hitler?”/ Unii ajung la închisoare

Cetățenii ruși, dar și cei străini care intră în Federația Rusă pot fi întrebați la frontieră despre atitudinea legată de război și obligați să prezinte telefoanele mobile și alte dispozitive electronice. Inclusiv conversațiile de pe WhatsApp și mailurile șterse pot fi reconstituite și verificate. O serie de mărturii despre astfel de controale au fost prezentate de un cunoscut jurnalist rus, Ilia Varlamov, care lucrează din afara țării, și are un canal de YouTube cu 5,4 milioane de abonați. 

• Potrivit mărturiilor, categoriile cele mai riscante să fie supuse acestor controale sunt: bărbați care au plecat din Rusia după mobilizare, activiști, jurnaliști, voluntari și persoane care au contacte sau legături cu străinătatea.
• Unele dintre aceste controale s-au soldat cu dosare penale: după ce i-a fost verificat telefonul la reîntoarcerea în țară, o femeie a fost condamnată la 12 ani de închisoare pentru o donație de 51 de dolari făcută unei organizații ucrainene. 
• Un profesor japonez a fost ținut și el 10 ore pe aeroportul din Vladivostok pentru verificarea telefonului.

În materialul video publicat pe canalul de Youtube al lui Ilia Varlamov, cu peste 5,4 milioane de abonați, există relatări ale unor persoane oprite la frontieră, precum și explicațiile avocatului Evgheni Smirnov, specializat în dosare de trădare de stat și spionaj. 

Potrivit materialului video, verificarea poate începe cu întrebări aparent obișnuite, dar poate ajunge la examinarea telefonului, a contactelor, fotografiilor, istoricului de căutări și conversațiilor din aplicații precum Telegram sau WhatsApp. În unele cazuri, persoanele spun că au fost ținute ore întregi la frontieră și că telefoanele le-au fost copiate sau verificate în detaliu.

„Au găsit în chat că am scris că Putin este Hitler”

În una dintre mărturiile prezentate, un bărbat, care a preferat să-și păstreze anonimatul, povestește că i s-a cerut să își deblocheze telefonul cu Face ID. După numai câteva minute, angajatul care îi verifica dispozitivul l-ar fi întrebat despre o fotografie în care apărea alături de un steag ucrainean.

„I-am dat telefonul în mâini, el mi-a spus: “Deschideți”. Și l-am deschis prin Face ID. După câteva minute deja mă întreba: „Dar fotografia în care sunteți cu steagul ucrainean la concert? Ce concert este acesta?””, relatează bărbatul.

Potrivit mărturiei sale, angajatul ar fi căutat inclusiv în istoricul telefonului și ar fi verificat conversațiile din WhatsApp. Acesta spune că angajatul își fotografia ecranul telefonului și trimitea imaginile unei alte persoane.

„Au început să mă întrebe cum mă raportez la președinte. Am spus că mă raportez foarte bine, iar ei spun: “Dar aici, în chat, ai scris că Putin este Hitler”. Atunci m-am speriat și mai tare, deși credeam că nu se mai poate”, a povestit acesta.

Un alt cetățean rus spune că revenirea în Rusia din Kazahstan s-a transformat într-un interogatoriu de trei ore. Potrivit acestuia, autobuzul cu care călătorea a plecat mai departe, în timp ce el a rămas la frontieră.

„Mi-au luat telefonul, mi-au ordonat să îl deblochez și, în tot timpul cât a durat interogatoriul, au scotocit în telefonul meu”, afirmă bărbatul.

El susține că angajații FSB l-au amenințat inclusiv că vor lua legătura cu comisariatul militar pentru a afla de ce nu se află pe front. 

Într-un alt caz, un bărbat spune că soția sa a trecut controlul pașaportului fără probleme, în timp ce el a fost oprit, iar pașaportul i-a fost reținut. După aproximativ o oră, ar fi fost dus într-o cameră unde îl așteptau doi bărbați în civil. Aceștia i-ar fi spus că îl pot reține până la 48 de ore pentru stabilirea identității, deși pașaportul se afla deja la ei.

Ce angajații structurilor caută în telefoanele rușilor?

Potrivit materialului lui Varlamov, verificarea manuală a telefoanelor poate include fotografiile, inclusiv folderele ascunse și fișierele șterse recent, istoricul căutărilor și conversațiile din Telegram, WhatsApp și alte aplicații. 

La rândul său, apărătorii drepturilor omului din Rusia, marea parte dintre care lucrează în prezent, de asemenea, peste hotare,  spun că pot fi căutate anumite cuvinte-cheie, printre care „război”, „SVO” (“operațiunea militară specială” – n.r., „Putin”, „Zelenski”, „SBU” (Serviciul de Securitate al Ucrainei – n.r.), „VSU” (Forțele Armate ale Ucrainei – n.r.), „Ucraina”, „Navalnîi”, „proteste” sau „mitinguri”. De asemenea, pot atrage atenția numerele de telefon ucrainene, abonamentele la organizații sau publicații declarate de autoritățile ruse „extremiste” ori „indezirabile” și contactele cu persoane asociate de FSB cu Ucraina. Într-o altă mărturie, o persoană spune că a fost întrebată de ce are numere de telefon ucrainene și că angajații au citit selectiv conversațiile din telefon. „Eu le-am dat telefonul. Apoi a început citirea telefonului. Se uită la ceva, pun întrebări, întreabă: „De ce aveți numere ucrainene în telefon?””, povestește aceasta.

Evgheni Smirnov, avocat al organizației „Pervîi Otdel”, care lucrează pe dosare de trădare de stat și spionaj, susține că, în unele situații, dispozitivele electronice nu sunt doar privite manual, ci pot fi conectate la echipamente criminalistice.

„Aceste dispozitive, potrivit informațiilor noastre, se află acum aproape la fiecare punct de control. Ele pot sparge multe dispozitive, adică pot ocoli protecția încorporată și pot copia și analiza toate informațiile pe care le aveți foarte, foarte repede”, afirmă avocatul.

El susține că astfel de echipamente pot identifica informații din telefon în câteva minute și că pot fi recuperate inclusiv date șterse. Potrivit aceleiași surse, pot fi extrase contacte, conversații, fotografii, date de localizare și comentarii de pe rețele sociale. În acest context, unul dintre martori susține chiar că, după ce i-a predat telefonul, angajații au făcut fotografii ale ecranului și le-au transmis mai departe.

Un formular cu întrebări despre UE și Ucraina

O altă mărturie prezentată de Varlamov se referă la un formular distribuit la frontiera cu Estonia. Printre informațiile solicitate se afla identificatorul unic al telefonului, iar documentul conținea și întrebări despre atitudinea față de acțiunile conducerii Uniunii Europene și față de Ucraina. 

Varlamov precizează însă că formularul a fost documentat în 2024 și că nu există dovezi că aceeași procedură este aplicată în prezent la toate punctele de frontieră rusești. O altă relatare, publicată într-o recenzie despre trecerea frontierei, descrie o situație în care unui călător i-ar fi fost activat telefonul, iar angajatul ar fi obținut și numărul de serie al dispozitivului. Martorul susține că ar fi fost utilizat Bluetooth pentru citirea datelor. 

Cine ajunge mai des în vizor?

Potrivit Anei Bura­kova, juristă și activistă care conduce proiectul „Kovceg”,  care ajută cetățenii ruși aflați în situația de criză, cauzată de războiul în Ucraina, printre persoanele care ajung frecvent să fie verificate se numără cei care au apărut în baze de date asociate unor proiecte de opoziție. Ea spune însă că există și verificări aleatorii, inclusiv în cazul unor persoane care nu au fost activiste și nu au avut o activitate politică publică. În material sunt indicate mai multe categorii considerate cu risc mai mare: bărbați care au plecat din Rusia după mobilizare, activiști, jurnaliști, voluntari și persoane care au contacte sau legături cu străinătatea.

„Pentru cei care au avut o poziție publică, de exemplu una anti-război, sau pentru cei care și-au pus numele în presa independentă, au lucrat ca apărători ai drepturilor omului și au oferit comentarii pentru presă, riscul este în mod firesc mai mare”, spune Bura­kova.

O atenție suplimentară ar putea fi acordată persoanelor cu cetățenie dublă, permis de ședere într-o altă țară, ștampile de intrare în Ucraina sau perioade lungi petrecute în străinătate. În material sunt menționate inclusiv Georgia, Armenia, Kazahstan, Turcia și țările baltice.

Cazuri care au ajuns la dosare penale

Unul dintre cazurile prezentate care au ajuns la pornirea unui dosar penal este cel al lui Saveli Frolov, un tânăr de 21 de ani care a fost oprit în 2022 în timp ce călătorea cu autobuzul de la Vladikavkaz spre Tbilisi, prin punctul de frontieră Verhni Lars.

Potrivit materialului, în telefonul său ar fi fost găsite abonamente la canale anti-război și conversații în care critica războiul și ar fi menționat „Legiunea Libertatea Rusiei”. 

În 2023, Frolov a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru pregătirea unei acuzații de trădare de stat. Un prieten al lui Frolov povestește că ulterior a fost și el vizat de anchetă. 

„În secție, am stat mai întâi două ore de vorbă cu un angajat FSB într-o cameră separată. Îmi citea conversația mea cu Saveli și mă întreba despre ea”, a relatat acesta. El spune că anchetatorii i-au spus că l-au identificat inclusiv cu ajutorul datelor de facturare ale telefonului și îi cunoșteau adresele pe care le frecventa. 

Un alt caz este cel al Kseniei Karelinei, cetățeană rusă și americană. Potrivit materialului, telefonul ei a fost verificat după revenirea în Rusia, iar anchetatorii au găsit o donație de 51 de dolari făcută în 2022 către o organizație din Ucraina declarată în Rusia „indezirabilă”. Karelina a fost condamnată la 12 ani de închisoare pentru trădare de stat și ulterior eliberată în cadrul unui schimb între Rusia și SUA.

Nu sunt verificați doar rușii: Un profesor japonez, ținut 10 ore pentru verificarea „urmei digitale”

Controalele nu îi vizează exclusiv pe cetățenii ruși. În material este prezentată și mărturia unui turist american, care a intrat în Rusia prin punctul Narva, dinspre Estonia. Bărbatul spune că i-au luat pașaportul și l-au dus într-o altă clădire. I s-au pus întrebări despre scopul călătoriei, activitatea sa, sursele de venit și serviciul militar. A fost întrebat și dacă a lucrat în structurile federale de aplicare a legii sau dacă membri ai familiei sale au făcut acest lucru.

„Mi-au cerut să deblochez telefonul și nu m-am opus deloc. Pur și simplu l-am deblocat pentru ei și l-au luat. Sunt sigur că au copiat toate datele sau chiar au instalat un program-spion”, afirmă el. 

Un alt caz prezentat este cel al profesorului japonez Miti Hatori, care a relatat despre controlul său pe aeroportul din Vladivostok.

Potrivit mărturiei, autoritățile au verificat telefonul, laptopul, cărțile audio și obiectele personale. În istoricul apelurilor au găsit contacte vechi ale unor colegi ucraineni, în Telegram au identificat mesaje ale unui prieten care susținea Ucraina, iar în Dropbox se aflau cercetări despre economia Rusiei.

Profesorul spune că a fost fotografiat și i s-au luat amprentele, iar verificarea „urmei digitale” a durat în total aproximativ zece ore. În final, a fost lăsat să plece.

Amendă sau arest dacă nu arăți telefonul

În 2025, Rusia a introdus explicit posibilitatea controlului dispozitivelor electronice la frontieră.

Potrivit relatării prezentate de Varlamov, refuzul de a permite examinarea poate atrage o amendă de până la 7.000 de ruble (aproximativ 100 de euro) sau un arest administrativ de până la 15 zile.

Materialul precizează însă că prevederea formală se referă la examinarea dispozitivului și nu constituie, în sine, o autorizare generală pentru citirea tuturor conversațiilor private. De exemplu, și o declarație publică a lui Andrei Klișas, președintele comisiei juridice a Consiliului Federației, arată că autoritățile fac distincție între verificarea tehnică a telefonului și accesarea conținutului acestuia: potrivit lui, examinarea conținutului, inclusiv a abonamentelor, trebuie făcută în cadrul activității operative de investigații.