Sa-i ardem pe medici!

S-a deschis sezonul la vanatoarea de vraci. Totul este pregatit. Esafodurile au fost construite, ecranele au fost incinse, se aud halatele albe sfasiate. Sa-i ardem pe medici!

Criza sistemului medical romanesc este o realitate incontestabila, inca din perioada vocalului ministru liberal Eugen Nicolaescu. Exista insa anotimpuri in care apetitul mass-media romanesti pentru relatarea cazurilor grave din spitale creste. Un anotimp care coincide, de obicei, cu vecinatatea unor campanii electorale sau cu instalarea unui nou ministru. Din pacate, cazuri precum cele relatate in ultimele saptamani nu sunt nici noutati si nici exceptii in Romania.

Esafodul este servit

Insa de aceasta data, o adevarata vanatoare de vraci a fost declansata. Modelul traditional al batranului si competentului medic de tara a fost extras din mentalul public cu un forceps televizat si inlocuit de imaginea halatului patat de spaga. Ziarele de la Bucuresti agita pixuri ascutite solicitand masuri mai dure de sanctionare a medicilor.

Noul ministru al Sanatatii exceleaza in exercitii de imagine (ca, de altfel, si predecesorul sau, Eugen Nicolaescu), in timp ce comisiile ministeriale construiesc esafoduri desfacand contractele de munca ale medicilor. Totul este pregatit. Multimea fierbe, se incing ecranele, se aud halatele albe sfasiate. Sa-i ardem pe medici!

Mai putini decat in Republica Moldova

In mediul online face cariera o scrisoare deschisa adresata ministrului Sanatatii, Ion Bazac. Se pare ca autorul scrisorii, semnate „un impricinat de medic”, este Florin Chirculescu, coordonatorul compartimentului de Chirurgie Toracica al Spitalului Universitar de Urgenta din Bucuresti. Autorul semnaleaza o incredibila lipsa de personal medical in cadrul departamentului sau, care functioneaza intr-unul dintre cele mai performante spitale romanesti.

De altfel, densitatea personalului medical romanesc la mia de locuitori este sub cea din Republica Moldova sau Ucraina. Fenomenul suprasolicitarii profesionale, urmat consecutiv de cresterea frecventei greselilor medicale este, in aceste conditii, o consecinta inevitabila. Birocratia adauga piedici executarii actului medical, in conditiile in care atributiile personalului auxiliar, insuficient si el, sunt preluate de catre medicii rezidenti.

Sanatatea licitata public

Multe dintre spitalele romanesti poseda aparatura performanta, achizitionata in urma unor licitatii publice, pentru care nu exista insa suficient personal calificat. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate practica o conduita stranie fata de medicii romani, care sunt sanctionati financiar pentru orice depasire a plafonului cheltuielilor permise pentru un pacient. Farmaciile spitalelor sufera de o permanentizata lipsa a medicamentelor curente si ieftine, oferind in schimb substante farmaceutice „de lux”. Desigur, toate achizitionate in urma unor licitatii publice.

De lux sunt si cladirile care gazduiesc sediile Casei Asigurarilor de Sanatate. In aceste cladiri se inghesuie sute de oameni care asteapta eliberarea celebrelor adeverinte de asigurat, prin care se satisface bulimia birocratica a sistemului. Insa niciun ministru al Sanatatii nu a solicitat pana astazi efectuarea unui control independent asupra modului in care sunt cheltuite fondurile asigurarilor de sanatate.

Problema asigurarilor medicale

Odata cu fulminanta evolutie a tehnicii medicale, asteptarile pacientilor fata de performantele actului medical sunt mai crescute ca niciodata. Dar un act medical performant impune un cost pe masura. In Germania, asigurarile medicale private ofera servicii de o calitate superioara celor din sistemul de stat, dar sunt accesibile doar celor cu venituri peste un anumit prag.

Sistemul de asigurari medicale american este si mai dependent de nivelul veniturilor, iar listele de asteptare de cateva saptamani, necesare obtinerii unui consult, sunt obisnuite in ambele tari. Injustetea sociala a acestui mecanism este evidenta, dar reprezinta deocamdata singura solutie functionala care poate oferi sansa acelor operatii extrem de costisitoare, dar imposibile cu zece ani in urma.

Alternativa mioritica

In Romania, predomina insa cerinte de genul „servicii capitaliste la preturi socialiste”. In loc de „mai bine pentru cine isi permite”, politicile medicale romanesti tind catre „mai rau pentru cat mai multi”. Rezultatul obtinut este „servicii mizerabile la preturi minuscule”. A fost gasita si o alternativa mioritica: sistemul medical privat in care activeaza medici angajati si in spitalele de stat. Tentatia redirectionarii resurselor materiale si umane din sistemul de stat catre cel privat este uriasa. Unii medici rezista in fata acestei tentatii, altii nu. In cazul specialitatilor care necesita un act medical complex si costisitor (specialitatile chirugicale), aceasta alternativa mioritica este insa nefunctionala.

Medicule, sfinteste-te pe tine insuti!

In ciuda declaratiilor unor oficiali ai Ministerului Sanatatii, salariile medicilor romani continua sa fie cele mai mici din Europa. Un medic rezident, chirurg in an terminal, nu castiga mai mult de 350 de euro pe luna. Venitul unui medic de familie cu vechime oscileaza intre minimum 500 de euro si maximum 800 de euro pe luna.

Din punct de vedere legal, in Romania, medicina este probabil una dintre cele mai putin protejate profesii. In Statele Unite, tara campioana a cazurilor de malpraxis, greselile medicale au in special repercusiuni de ordin financiar. Intr-o tara lipsita de medici, masura favorita de sanctionare a culpei medicale practicata de catre Ministerul roman al Sanatatii este desfacerea contractului de munca.

Ministerul Sanatatii si vocile acuzatoare din mass-media cer medicilor sa functioneze la parametri performanti intr-un sistem care nu face mai nimic pentru a facilita actul medical, dar face totul pentru a stoarce suculenta punga a fondurilor obtinute din contributiile la asigurarile medicale.

Facultatile de Medicina din tara abia daca mai reusesc sa stranga la concursurile de admitere doi candidati pentru un loc. Totusi, este imposibil sa fi disparut acei tineri care se viseaza medici. Dar se pare ca pentru a fi un medic bun astazi, in Romania, nu mai este suficient sa ai o vocatie hipocratica, ci este necesara si o vocatie de sfant.