Sa traim BIO. Chiar merita? Targul BIOFACH de la Nürnberg

​Un primar al unui orasel bavarez intinde mana pofticios la un stand cu lactate de la Targul BIOFACH din Nürnberg. Dupa cateva inghitituri de branza si lapte de iapa, lui Thomas Müller ii creste ingrijorator pulsul si are mari dificultati de respiratie. Salvarea vine tarziu, dupa mai bine de jumatate de ora, relateaza radioul regional. Intre timp, primarul din Bayerisch Eisenstein e in afara de orice pericol, insa alergia sa ecvina i-a jucat o festa, la cel mai mare targ german de produse ecologice. E un caz izolat, de regula produsele marcate BIO, ECO sau ORGANIC vin in intampinarea sanatatii si a starii noastre de bine. Chiar daca, pentru unele dintre ele, trebuie sa bagi mana mai adanc, in buzunar.

Intre 16-19 februarie a avut loc la Nürnberg a cincea editie a Targului international de produse ecologice, BIOFACH si Vivaness 2011. Peste 2500 de firme au expus la targ noutati din domeniile produselor alimentare, cosmetice si textile. Pe val sunt cosmetica si imbracamintea ecologica. La paradele de moda organizate la targ, manechinele au fost „verzi“, iar Miss Germania a pledat pentru frumusetea naturala.

BIO-racheta

„Daca, la prima editie a BIOFACH, Romania a fost prezenta doar cu sapte firme si aveam probleme sa le identificam pentru participarea la targ, anul acesta numarul lor a crescut la 17“ ne-a spus Cristian Mateescu, consul si consilier economic la Consulatul General al Romaniei de la München. O lista cu firmele romanesti inregistrate de organizatori anul acesta, poate fi gasita aici.

Miere, fructe de padure, cereale. BIO-produsele romanesti se inscriu mai cu seama in sfera de livrare a materiei prime. Romania e inca la inceput pe piata furnizoare de materii si produse ecologice. Speranta cea mare este in gasirea unor piete largi de desfacere, pe plan international. Cu o constiinta a consumatorului de BIO-produse deja bine formata, Germania se prezinta, in principiu, ca un achizitor de viitor si cu mare potential.

De aceea, romanii au folosit la standuri si metode de PR mai interesante. „Am avut o prezenta excelenta, inclusiv cantareti si dansatori din toate zonele tarii. A fost o prezenta intarita si de diaspora de aici, din Franconia“ ne-a spus consulul Mateescu. Elementul artistic a fost ca un fagure de miere, atragand vizitatori si viitori parteneri economici, la standul romanesc. Pentru a intari componenta spirituala a produselor ecologice romanesti, acestea s-au ales si cu o binecuvantare a mitropolitului roman de la Nürnberg, IPS Serafim.

Dupa cumularea estimarilor facute de fiecare firma romaneasca participanta, Mateescu declara ca „s-au facut la standuri contracte in valoare de circa 200 de milioane de euro. Marea lor majoritate, cu landurile germane“. „Exista o racheta in trendul BIO. Germania a crescut anul trecut cu 15%, iar in exporturile noastre de produse BIO se estimeaza o evolutie de 40%“, a adaugat el.

Pe langa firmele care au expus la standuri, prezenta romaneasca la targ a fost si oficiala. La seminarul din ziua deschiderii targului, dupa cuvantul de bun venit adresat participantilor de primarul Nürnbergului, Dr. Ulrich Maly, si de consulul general al Romaniei la Nürnberg, Brandusa Predescu, a conferentiat despre „Romania ECO prezent si perspective“ secretarul de stat din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Adrian Radulescu, fost sef de cabinet al actualului comisar UE pentru agricultura, Dacian Ciolos.

Cristian Haiduc, presedinte AIPPIMM, a vorbit publicului international despre „Sprijinul acordat IMM-urilor BIO in Romania“. Presedintele Asociatiei BIO-Romania, Marian Cioceanu, a dezvoltat public viziunea despre „Romania Ecologica, partener next-door“. El considera ca Romania, ca stat membru al UE, are „unul din cele mai mari potentialuri de dezvoltare a agriculturii ecologice, din Europa“.

Sa traiti bio

In conceptul prezentat de asociatia BIO-Romania, „Romania e a saptea tara din UE ca suprafata, populatie si posibil potential economic: are o fertilitate exceptionala a pamantului din campiile din sudul si vestul tarii, precipitatii rezonabile si acces la o retea mare de rauri ce pot fi utilizate pentru irigatii, un numar mare de fermieri cu o pregatire agricola buna. Forta de munca din agricultura este competitiva. In ultimii 40 de ani si mai ales in ultimii 20 de ani, pamantul agricol din Romania a fost chimizat la niveluri foarte scazute“. (Sursa aici).

„In ultimii 10 ani, intre 1 si 3 milioane ha de teren arabil de cea mai buna calitate au ramas nelucrate, ceea ce face ca, in unele zone, perioada de conversie la agricultura ecologica sa fie doar de un an de zile. Pretul de transport pe Dunare e foarte competitiv, de ex. la cereale el e 15-20 euro/MT“. Parca parafrazandu-l pe presedintele tarii, Traian Basescu, in urarea sa catre popor „Sa traiti bine!“, la BIO-Romania s-a lansat sloganul „Sa traim BIO“.

Marian Cioceanu spune insa ca sursa inspiratiei pentru motto-ul ecologic este Uniunea Europeana, care zice „good for nature, good for you“ (n. r. bine pentru natura, bine pentru tine). „Chiar daca produsele BIO sunt ceva mai scumpe acum, daca facem o analiza in timp, dupa zece-douazeci de ani de consum al acestor produse, vom vedea ca factura la medicamente ne scade dramatic. Si atunci, per total, iesim mult mai ieftin“, adauga el.

„Daca pe o eticheta de aliment scrie BIO, ECO, organic, sau avem o sigla verde specifica, ne putem increde ca e chiar asa si produsul n-a fost supus vreunui tratament chimic?”, l-am intrebat pe Cioceanu. „Este aceeasi incredere, ca aceea pe care poti s-o ai in bancnotele din buzunar. Si la lei, si la euro, exista falsificatori. La un milion de bancnote, s-ar putea sa primim una falsa. Asta nu inseamna ca renuntam la bani. Suntem atenti, verificam, iar cei care sunt dovediti ca falsificatori se elimina din sistem”.

„Este BIO doar un brand de stimulare a consumului ?”, l-am mai intrecbat pe presedintele BIO-Romania. El explica: „Este o constientizare a faptului ca agricultura intensiva a esuat, a intrat pe un drum fara iesire. Pamantul, solul, apa si aerul se altereaza din zi in zi. Daca va uitati in statistici, toate tarile asa-zis civilizate, care practica o agricultura intensiva, au devenit un mare spital, cu mai multi bolnavi, decat oameni sanatosi…incepand de la America, cu 70% obezitate, cu 30% cancer si 30-50% alergii, ca sa nu mai vorbim de diabet s.a.m.d.”

„Ce-i alarmant si in Romania, este ca obezitatea apare la varste fragede. Avem obezitate la copii de cinci ani. Si mai grav: in Romania s-au infiintat sectii de oncologie pediatrica. Avem copii de un an, bebelusi care se nasc cu tumori, cu cancer. Mie mi se pare un lucru de neacceptat. E clar ca trebuie schimbat ceva. Prima schimbare trebuie facuta in modul de a obtine alimentele. Nu poti sa otravesti pamantul si plantele si sa obtii alimente sanatoase”, crede Marian Cioceanu.

Lemn si nuci

Despre cum se situeaza produsele ecologice in strategia de nationala de export a Romaniei, ne-a vorbit Costin Lianu, directorul Directiei de Dezvoltare Export, din cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. „Noi am mizat in aceasta strategie pe agricultura organica, care, dupa cum se spune, este viitorul agriculturii, nu doar in Europa, ci si in lume. Si am mizat corect, in 2005, cand am elaborat prima strategie, cu o ramura strategica pentru optiunea de viitor a Romaniei, la export. In momentul de fata avem o explozie de firme care sunt active in agricultura organica si au trecut la reconversia pamantului, necesara in aceasta activitate”.

Despre produsele alimentare si ecologice exportate de Romania in Germania si in Uniunea Europeana, directorul Lianu ne-a spus: „Exportam cereale, miere, fructe de padure si chiar produse procesate din domeniul acesta. La standul BIOFACH de anul acesta avem chiar si un exportator de nuci”.

„Pe vremuri, Romania exporta trenuri intregi de vin. Cum stau lucrurile acum?”, l-am intrebat. „Avem producatori si exportatori de vin ecologic. Vinurile romanesti se exporta in Europa in butoaie si nu avem un produs care sa fie un brand de export al Romaniei, sub acest aspect. Strategia actuala este sa imbunatatim capacitatea de procesare si sa exportam vin in branduri individuale sau colective, care sa valorifice efectul de origine mai bine decat vinurile in vrac”, a precizat Lianu.

„Exportul masiv de lemn, de materie prima forestiera, nu ne saraceste padurile, creindu-se premisele unor alunecari de teren, ale unor dezechilibre ecologice?”, l-am intrebat pe directorul Lianu. „Exportul de lemn cu destinatia China a explodat in ultimul an si intr-adevar, asa cum spuneti, dezavantajeaza Romania nu numai pe termen lung, ci si pe termen mediu. Sunt afectati producatorii de mobila si de produse procesate din lemn. Se afecteaza si potentialul forestier al Romaniei, care este, la suprafata, acoperita cu paduri sub media europeana de 33%”.

„Insa politica comerciala in intreaga Uniune Europeana este libera sub acest aspect, nu exista posibilitatea de a se introduce restrictii sau cote la exportul de lemn, pentru nici o tara din UE. Ar trebui insa sa existe masuri de autocontrol si de control al taierilor de lemn, ceea ce nu tine de politica comerciala a unui stat, ci de politica de prezervare a resurselor naturale” a explicat el.

„Baza noastra de export, a produselor BIO, este limitata la capacitatea noastra de productie. Putine firme, putine unitati si terenuri agricole sunt antrenate in acest circuit de productie ecologica” a mai precizat specialistul in export romanesc..

Importuri mai putine

Cu totul altfel stau lucrurile in Germania, unde fiecare „scandal alimentar” e curat marketing pentru produsele BIO. Dupa scandalul dioxinei, in presa germana s-a scris despre cresterea consumului de bio-alimente cu doua procente. Germania e una dintre cele mai mari piete de desfacere a acestor produse. Din ce in ce mai multi tineri se hranesc „verde”.

Ministrul german al Alimentatiei, Agriculturii si Protectiei Consumatorului, Ilse Aigner, a facut o runda a Targului BIOFACH de la Nürnberg si a lansat apelul ca landurile germane sa-i

sustina pe taranii care vor sa treaca la agricultura ecologica.

Programul de sustinere a acestora este comun, la nivel regional si federal. In total, in anul 2009, sprijinul financiar pentru introducerea si perpetuarea insamantarilor ecologice s-a ridicat, dupa datele oferite de ministerul de resort, la 137 de milioane de euro, ceea ce reprezinta o crestere de 10% fata de anul precedent. Cifra de afaceri a bransei BIO din Germania a crescut in 2010 cu 2 procente, atingand 5,9 miliarde de euro.

Cu toate declaratiile de curtoazie facute furnizorilor internationali de produse ecologice, Aigner a facut si o declaratie cu iz protectionist. „Alimentarea pietei germane se bazeaza momentan pe o importanta cota de import. Telul trebuie sa fie reducerea importurilor, pentru a acoperi mai bine cererea de pe piata interna. Aici avem mult spatiu de miscare” a declarat ea,citata de agentia de presa dpa si in presa locala.

Fotografii de la BIOFACH Nürnberg 2011 pot fi accesate aici.

.