Sălăjan, un stalinist sinistru pe care-l știm drept cartier. O istorie plină de surprize

Despre Sălăjan se poate spune, la o repezită primă strigare, că-i știm atmosfera de la Puya.

Cândva vatra boierilor Dudescu, a devenit cartierul proletariatului care muncea în fabrici și uzine. 

Casele modeste au fost dărâmate ca să facă loc unei păduri de blocuri. Sălăjan se află în apropierea cartierelor Ozana și Trapezului (sau Macarale) și este străbătut de bulevardele Nicolae Grigorescu (fost Leontin Sălăjan) și Camil Ressu (fost Iosip Broz Tito).

Teritoriul cartierului Sălăjan de astăzi a făcut parte din comuna suburbană Dudești-Cioplea și a fost integrat în municipiul București prin Legea administrativă din anul 1950.

În 1990 era un Phenian made în Romania, unde se juca alba-neagra, iar ziarele, revistele, noutățile și alimentele, exotice până în 1989, erau devorate.

Locuitorii Sălăjanului, unul din numeroasele cartiere muncitorești construite de regimul comunist, ieșeau din Epoca de Aur înfrigurați, înfometați, dar cu speranțe uriașe că viața lor se va schimba în bine.

În plin contrast, după 35 de ani, imaginile de azi ne arată un Sălăjan colorat, vibrant, viu, cu cafenele elegante, un loc de nerecunoscut.

Descoperă, pe B365.ro, spectaculoasa evoluție în imagini a acestui cartier din București.