Salariile magistraților. Fenomen de „o amploare și o dinamică fără precedent” descoperit la un audit al statului

Un raport al Curții de Conturi privind salarizarea personalului din justiție semnalează fenomenul miilor de procese deschise de magistrați pentru sporuri și majorări salariale. În trei ani, magistrații care au dat în judecată instanțele la care lucrează au obținut, în total, peste 1,3 miliarde de euro.

Controlul Curții de Conturi privind salarizarea personalului din justiție a fost făcut anul trecut, pentru perioada 2021-2023.

„Cadrul legislativ predispus la dificultăți de interpretare și marcat de modificări a generat amplificarea fenomenului litigios”

În raportul publicat joi de juridice.ro, Curtea de Conturi arată că începând cu anul 2021 sumele pe care angajații din justiție le-au câștigat prin hotărâri judecătorești au explodat, ajungându-se la finele anului 2023 la suma de 6.799.139.547 de lei obținută prin hotărâri judecătorești. Asta înseamnă peste 1,35 de miliarde de euro.

„Se constată o creștere accentuată a datoriilor față de salariați care, în anul 2023, au fost de 3,89 ori mai mari față de 2022 și de 3,32 ori mai mari decât în anul 2021”, potrivit raportului Curții de Conturi.

Angajații din justiție au dat în judecată instanțele la care lucrează pentru măriri salariale din sporuri, urmare a legislației marcate de schimbări succesive privind mecanismul de calcul al drepturilor salariale ale personalului instanțelor judecătorești.

Salariile din justiție sunt raportate la un indicator numit „Valoarea de referință sectorială” (VRS),  care a pornit de la 257 de lei. VRS este un indicator cu valoare variabilă, calculat pe baza valorii de referință universală și a evoluției acesteia în raport cu creșterea estimată a prețurilor de consum, precum și cu indicatorii de prioritate intersectorială.

La indemnizația calculată în baza acestui indicator salarial au fost adăugate sporuri asupra cărora, în timp, s-a intervenit legislativ.

„Cadrul legislativ complex și predispus la dificultăți de interpretare juridică, marcat de modificări frecvente a generat amplificarea fenomenului litigios. Astfel, personalul din cadrul instanțelor judecătorești a formulat, în calitate de reclamant, acțiuni în instanță și, invocând respectarea principiului nediscriminării, a solicitat alinierea salariilor efective aflate în plată la drepturile stabilite de instanțele de judecată prin hotărârile definitive pronunțate, precum și noi drepturi salariale, după caz”, se menționează în raportul Curții de Conturi.

Aproape 3.500 de procese pentru sporuri și salarii mai mari până la finalul anului 2023

Angajații instanțelor au solicitat, în special, stabilirea unei valori de referință sectorială mai mari.

Au fost și procese în care aceștia au cerut drepturi care nu mai erau prevăzute de lege, precum sporul pentru risc şi solicitare neuropsihică. De asemenea, au fost cerute drepturi prevăzute expres şi exclusiv doar în favoarea unor categorii profesionale din justiţie (majorarea pentru vechimea în funcţie prevăzută pentru judecători şi procurori solicitată de asistenţii judiciari, salarizarea judecătorilor la nivelul procurorilor de la DNA şi DIICOT), fie acordarea de sporuri în procent maxim de 45% (prin cumularea sporurilor reglementate de legea salarizării: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sporul pentru păstrarea confidențialității).  

„Fenomenul litigios având ca obiect drepturi salariale acordate personalului din cadrul instanțelor judecătorești a înregistrat în timp o amploare și o dinamică fără precedent. Astfel, la data de 13.12.2023 pe rolul instanțelor de judecată se aflau în curs de soluționare 3.473 de dosare ale cauzelor în care Înalta Curte de Casație și Justiție avea calitate procesuală”, atrag atenția, în raport, inspectorii Curții de Conturi.

În decembrie 2023, data la care a fost finalizat controlul, instanțele din România aveau 15.159 de angajați – 4.919 judecători, 361 de magistrați-asistenți, 7.981 personal auxiliar, 909 personal conex, 581 funcționari publici; 408 personal contractual.

Recomandările Curții de Conturi

Verificările au arătat că pe fondul valului de procese deschise de angajații instanțelor s-a ajuns la o practică neunitară de stabilire a salariilor de bază/sporurilor acordate personalului din cadrul instanțelor judecătorești.

Astfel, în prezent, există diferențe semnificative din punct de vedere valoric între salariile de bază și/sau sporurile acordate, aferente aceleiași funcții, grad, gradație, atât între ordonatorul principal și ordonatorii secundari, cât și între ordonatorii secundari, pentru personal auxiliar, personal conex, funcționari publici și personal contractual, exceptând categoria magistrați, pentru care actele administrative de salarizare au fost emise centralizat la nivelul ordonatorului principal de credite.

Pentru uniformizarea modului de aplicare a normelor juridice în domeniul salarizării personalului angajat în sistemul de justiție, Curtea de Conturi a făcut instanței supreme șapte recomandări. Prima vizează schimbarea legislației salarizării. Curtea de Conturi cere ca până în 30 iunie 2025 să fie inițiate demersuri „pentru promovarea unui proiect de lege a salarizării specifice domeniului justiției, precedat de o evaluare care să evidențieze veniturile salariale corespunzătoare fiecărei categorii profesionale din acest domeniu”.

De asemenea, Curtea de Conturi recomandă analizarea salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare și a sporurilor aferente, acordate întregului personal din cadrul ICCJ și al instanțelor judecătorești, din punct de vedere al legalității și respectării principiului egalității, în contextul în care sunt necesare instrumente de ordin legal care să asigure o abordare și aplicare unitară a salarizării raportat la amploarea fenomenului litigios.

Analiza va fi făcută de către o comisie desemnată în acest sens, din care vor face parte specialiștii din cadrul structurilor de specialitate ale ÎCCJ, respectiv resurse umane, salarizare, juridic și audit public intern. Raportul cu concluziile analizei va fi înaintat Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului și Parlamentului. „Conducerea ÎCCJ și-a exprimat acordul cu privire la concluziile și recomandările formulate de echipa de audit a Curții de Conturi, iar în urma procedurii de conciliere între reprezentanții entității auditate și reprezentanții Curții de Conturi nu au rămas aspecte în divergență”, mai arată Curtea de Conturi.