Salvati Copiii cere Academiei Romane sa se dezica de declaratiile facute de Marius Andruh referitor la orele de Educatie pentru drepturile copilului / Marius Andruh: Trebuie educati in egala masura si parintii, si profesorii cand e vorba de abuzuri
Organizatia Salvati Copiii ii cere presedintelui Academiei Romane sa clarifice pozitia institutiei pe care o conduce, fata de urmatoarea afirmatie a academicianului Marius Andruh: „Educatie pentru drepturile copilului. Dar ce, Doamne iarta-ma, invata copilul ala o ora pe saptamana, un an de zile, la ce drepturi are? Cel mult sa se duca sa faca scandal la parinti ca are si el dreptul la opinie”. Declaratia a fost facuta in cadrul unei dezbateri organizate de Ministerul Educatiei pe tema curriculumului scolar si s-a referit la propunerea Ministerului de a introduce la clasa a V-a materia Educatie pentru drepturile copilului, o ora pe saptamana.
- Contactat de HotNews.ro, Marius Andruh a declarat „este adevarat ca exista multe situatii in tara de tipul celor semnalate” de organizatie, dar ca trebuie educati in egala masura si parintii, si profesorii atunci cand e vorba de abuzuri
UPDATE Marius Andruh a declarat pentru HotNews.ro: „in ceea ce ma priveste, le dau si lor dreptate pentru ca este adevarat ca exista multe situatii in tara de tipul celor semnalate de ei. Insa nu cred ca numai printr-o asemenea materie se pot rezolva toate problemele, pentru ca trebuie educati in egala masura si parintii, atunci cand e vorba de abuzuri. Iar instrumentele exista, inclusiv sedintele cu parintii, care pot fi chiar mai importante„.
„Un copil in clasa a V-a cel mult poate sa anunte ca a fost abuzat. Dar daca parintii nu sunt educati, lucrurile nu se vor schimba. Si trebuie educati si profesorii, pentru ca vedem la televizor cazuri de copii maltratati.Dar problema este mult mai ampla si inca o data trebuie educati parintii si instrumente exista. Exista sedintele cu parintii, se pot face dezbateri cu parintii din toata scoala, dar si cu profesorii. Va spun cu strangere de inima, dar stiu ca exista astfel de cazuri. Educatia civica este categoric importanta si s-a dovedit ca bine facuta da roade, dar continuturile ei trebuie adaptate varstei copilului„, a explicat Andruh.
Intr-un comunicat remis HotNews.ro, Salvati Copiii Romania anunta ca „solicita Academiei Romane dezicerea de declaratiile umilitoare fata de copii, facute de academicianul Marius Andruh”.
Declaratiile au fost facute pe 16 februarie 2016, in cadrul unei dezbateri organizate de Ministerul Educatiei la Biblioteca Centrala Universitara Carol I din Bucuresti pe tema noului plan-cadru pentru invatamantul gimnazial. Precizam ca aceste afirmatii au fost primite cu aplauze de cei mai multi dintre reprezentantii Ministerului Educatiei prezenti la dezbatere.
Salvati Copiii avertizeaza ca „drepturile copilului inca sunt tratate superficial in Romania, atunci cand nu sunt neglijate: Romania are o rata a mortalitatii infantile dubla fata de media europeana, pentru ca dreptul la viata al nou-nascutului, garantat prin lege, nu este asigurat prin alocarea de fonduri catre maternitati; un copil din cinci este impiedicat de parinti sa mearga la scoala, desi dreptul la educatie este, si el, cuprins in lege; doua din trei familii din Romania inca folosesc bataia ca instrument educational, desi, formal, dreptul la protectie si integritate fizica este, si el, formulat de legiuitor”.
Organizatia sustine ca „este ingrijorator faptul ca domnul Marius Andruh a vorbit in calitate de reprezentant al Academiei Romane. Din acest motiv, Salvati Copiii solicita oficial presedintelui Academiei Romane transmiterea unui punct de vedere care sa clarifice pozitia institutiei fata de necesitatea educarii copiilor in spiritul drepturilor lor fundamentale, consacrate atat in tratate si documente internationale, cat si in legislatia interna”.
Gabriela Alexandrescu, presedinte executiv Salvati Copiii Romania, a declarat ca a trata un copil „intr-un registru de inferioritate, stipuland ca nu trebuie sa isi cunoasca drepturile si, ca atare, sa stie cum sa se protejeze, este chiar cea mai grava lipsa de respect fata de copil. Echivaleaza cu a-i opri accesul la educatie. Mai mult, atunci cand o astfel de afirmatie vine de la un academician si este facuta intr-un context public, riscul este de a crea o practica distorsionata la nivelul intregii societati. Este pacat de tot ceea ce s-a realizat pentru protejarea copilului in ultimii 26 de ani. Miza, lupta noastra, a celor de la Salvati Copiii, este tocmai garantarea accesului fiecarui copil la drepturile pe care le are, printre care cel de a se dezvolta sanatos din punct de vedere fizic, emotional si cultural”.
Descarca de aici scrisoarea deschisa trimisa de Salvati Copiii catre presedintele Academiei Romane
Descarca de aici scrisoarea deschisa trimisa de Salvati Copiii catre Marius Andruh
Declaratiile de la care a pornit scandalul
Ministerul Educatiei a pus in dezbatere, in decembrie 2015, trei propuneri de plan-cadru pentru invatamantul gimnazial. In toate cele trei propuneri apare un set de discipline noi, care sa inlocuiasca Cultura civica: Educatie pentru drepturile copilului (clasa a V-a), Educatie interculturala (clasa a VI-a), Educatie pentru cetatenie democratica (clasa a VII-a) si Educatie economica (clasa a VIII-a), fiecare cu cate 1 ora pe saptamana. Detalii aici
Marti, 16 februarie, Ministerul Educatiei a organizat o dezbatere pe tema noului plan-cadru pentru gimnaziu. Institutul de Stiinte ale Educatiei a prezentat concluziile dezbaterilor online asupra celor 3 propuneri, dupa care profesori, parlamentari si experti in educatie au luat cuvantul.
Cele mai importante declaratii sustinute de Marius Andruh:
- Sunt asa un pic sfasiat, cum ar spune francezul, intre doua tendinte de a aprecia ce s-a intamplat cu propunerile pentru noul plan-cadru, respectiv cele doua variante
- O varianta care era perceputa ca revolutionara si ca schimband o paradigma si catre care as fi fost tentat, prin structura mea, sa ma apropii, si o alta vazuta mai traditionalist. Si aici, un pic conservator fiind, am fost tentat sa gasesc lucrurile pozitive.
- Pana una-alta, o prima intrebare pe care trebuie sa ne-o punem este daca avem cu cine. Pentru ca elevii sunt. Dar o componenta importanta o constituie profesorii.
- Avem profesori care sa faca fata acestor schimbari? Nu ca nu avem profesori bine pregatiti in acest moment. Am discutat de multe ori cu profesori din preuniversitar: in curand n-o sa mai avem profesori. In curand n-o sa mai avem profesori in special in liceu.
- Pentru ca facultatile de profil impun un al doilea master didactic, pe care studentii nu il aleg pentru ca este platit si in acest moment facultatile de matematica, fizica si chimie produc minim sau deloc profesori de liceu. Deci este un lucru la care trebuie sa ne gandim
- Pe urma, problema care a rascolit toata natiunea a fost aceea a limbii latine: daca ramane sau nu ramane la clasa a VIII-a sau trece la liceu.
- Punctul meu de vedere, pornind de la analiza realitatilor concrete, este ca mi-e greu sa cred ca latina se poate face in toate scolile de la tara. Din simplul motiv ca la tara poti sa ai una, maxim doua clase de clasa a VIII-a. Si atunci ce profesor isi face norma cu una sau doua ore de latina? O sa punem un suplinitor. Mai bine nu se face, in aceste conditii.
- Pe cand, daca este la liceu, cum era pe vremea mea si asta este, trebuie sa invoc si acest lucru – pe vremea mea latina se facea la liceu, cu un profesor calificat de latina, cu experienta in latina, cu o cultura profunda si care avea 10 clase de-a IX-a si facea latina la ele.
- Avem sau nu avem profesori cu dubla specializare care sa predea latina? Este alta poveste, pentru ca in acest moment noi nu mai avem profesori cu dubla specializare care sa asigure buna desfasurare a invatamantului la tara.
- O alta problema: s-a invocat mult ca elevii sunt chinuiti, sunt agresati de scoala – partial poate sa fie adevarat – si atunci scoala trebuie sa se transforme intr-o joaca. Aici ar trebui sa nuantam un pic: este o joaca sau mai degraba un joc, daca vrem sa pastram acest lucru, dar nu o joaca. Si una peste alta, scoala trebuie sa fie ceva serios.
- Adica elevul trebuie sa invete o disciplina, trebuie sa stie ca va deveni un om responsabil in societate si ca scoala, in ultima instanta, este un lucru serios, ca orice lucru pe care va urma sa-l faca in viata.
- Asa incat povestea cu joaca ramane, daca vreti, din punctul meu de vedere, numai un tertip pedagogic al celui care are har didactic si sa-l faca pe copil si sa-l antreneze, dandu-i senzatia ca este mai degraba un joc, si nu o joaca scoala.
- In foarte tineretea mea, pentru ca eu in strafundul meu sunt profesor de liceu, acum vreo 35 de ani am scris un articol de metodica predarii chimiei. Mi-am adus aminte de el ca erau aceleasi chestii pe care le discutam si acum: caracterul formativ, informativ, racordarea la necesitatile societatii… Nu s-a schimbat nimic. Esential e sa stim cum sa le facem.
- Si acum 35 de ani se vorbea despre asta: ca se pune mult pret pe memorie si ca il chinuim pe copil. Memoria este necesara peste tot, in ultima instanta si la matematica. Ne place sa cultivam la elevi dragostea de literatura romana, dar trebuie sa invete si niste poezii pe dinafara si asta nu este rusinos.
- Memoria trebuie educata, mai ales in conditiile in care exista pericolul internetului, in care elevul nu mai este deloc tentat sa mai invete ceva pentru ca se duce pe google, a scris un cuvant cheie si a obtinut toata informatia.
- Si aici este alt aspect pe care trebuie sa il avem in vedere in legatura cu competentele digitale. Toti ati vazut copii de 3 ani care se joaca la calculator mai abitir decat un matur. Si-atunci eu stau si ma intreb: ce pot sa invete? Nu spun ca disciplina este inutila.
- Dar daca disciplina care se face in scoala inseamna sa-l invete pe un copil sa caute pe internet, imi pare rau. Mai degraba copilul il invata pe profesor. Mai important este alt lucru: disciplina importanta a elaborarii de programe si primii pasi catre asa ceva, asta este cu totul altceva.
- Dar daca aceste competente digitale se reduc la a invata sa utilizezi 2-3 programe, mi se pare fara sens.
- Acuma… eu sunt chimist. Si as putea sa incep asa: tot ce ne inconjoara e chimie. Tot ce mancam, ce bem, ce incaltam, ce utilizam, tot. Prin urmare, chimia fiind peste tot, este cea mai importanta dintre discipline. Fiind cea mai importanta dintre discipline, eu solicit in programul-cadru 10 ore pe saptamana de chimie. (Rasete si aplauze in sala)
- Vedeti? Nu merge asa. In momentul in care te apuci sa faci planurile astea, trebuie sa uiti ce meserie ai in spate. Pentru ca nu meseria ta este cea mai importanta – si matematica este importanta, si fizica – si nu sunt obligati toti copiii dintr-o clasa sa devina chimisti, fizicieni sau lingvisti.
- Aceasta a fost o introducere la introducerea chimiei un pic mai repede decat as suporta si eu.
- In primul rand, sunt impotriva amestecarii stiintelor fizica-chimie-biologie. Daca un asemenea amestec ar fi posibil, acest lucru ar fi posibil numai si numai daca acel autor de manuale ar fi un geniu. Adica sa stie sa topeasca notiuni din cele 3 discipline, sa selecteze, dar acest lucru este ideal.
- Cazul real, daca facem disciplina stiinte, o sa fie cam asa: eu sunt prieten cu dl X de la Biologie si cu dl X de la Fizica, ne adunam la o masa si spunem: 2 pagini tu, 2 pagini tu, 2 pagini tu.
- Fiecare stiinta are pasii ei bine aranjati de decenii in procesul educativ, ca sa mai facem o inventie de genul asta, plus ca nu se prea fac.
- M-am interesat aseara, pentru ca sunt de buna-credinta si ma uit de ani de zile in alte curti, pentru ca n-are rost sa reinventam roata. Si-am intrebat un prieten, care este in Franta cu copilul in clasa a IX-a. La ei, a IX-a dupa stilul nostru e sfarsitul scolii generale. L-am intrebat cum face stiintele. Pai cica la comun fizica si chimia. La comun, dar cum? Pai le spune profesorul: maine facem fizica si poimaine facem chimie. Singura deosebire fata de noi este ca are o nota la aceasta disciplina. Asta este tot. Asa incat, sa le amestecam stiinte mi se inutil.
- Unde am mari obiectii, fiind un pic mai conservator, cum va spuneam – adica nu sunt, imi place de fapt si de drept sa fiu trecut in tabara mai reformista, dar ce sa fac? Oricine se apuca de o reforma nu vrea niciodata sa spuna ca reforma sa este retrograda sau ca nu se racordeaza la valorile europene. Toata lumea vremea asta.
- Nu prea inteleg astea care nu prea erau pe vremea mea, disciplinele astea de se cheama: Educatie interculturala, Educatie economica si mai ales Educatie pentru drepturile copilului.
- Dar ce, Doamne iarta-ma, invata copilul ala o ora pe saptamana, un an de zile, la ce drepturi are? Cel mult sa se duca sa faca scandal la parinti ca are si el dreptul la opinie, ma rog. Lucrurile s-au schimbat. (Aplauze din sala)
- Dar iti trebuie pentru asta un an de zile? Ai dirigentia, in 2 ore le-ai lamurit: n-are voie tac-tu sa te bata, tu te duci acasa si esti cuminte. (Rasete si aplauze din sala plina de profesori si reprezentanti ai Ministerului Educatiei)
- Refuz sa cred ca aceasta disciplina, Drepturile copilului, mai are nu stiu ce concepte filosofice de neatins pentru mine, la varsta asta. Deci refuz sa cred.
Interventie de la balcon, Ana Maita – presedinte Asociatia Mame pentru Mame:
- Rusine sa va fie! Rusine sa va fie pentru aceasta opinie. Avem cei mai abuzati copii din toata Europa. Cum sa nu isi stie drepturile? Sa fie abuzati, sa fie violati, sa fie batuti? Rusine sa va fie! Si rusine tuturor celor care l-au aplaudat.
Marius Andruh:
- Daca asta este adevarat…
- Stati putin. Dl ministru ne-a spus ca trebuie sa fim atenti la orice observatie care poate sa apara. Si aici pot sa fiu de acord cu dumneavoastra.
- Sunt lucruri pe care nu le stiu.
Ana Maita:
- Si de ce emiteti astfel de opinii?
Marius Andruh:
- Pentru ca nu cred ca un an de zile e necesar. (…) Deci, inca o data, mi se pare mult o ora pe saptamana. Ai dirigentie pentru asta.
Ana Maita:
- Sa va cereti scuze publice acum, sunteti cadru didactic.
Marius Andruh:
- Eu mi-am cerut scuze la dumneavoastra, pentru ca nu stiam situatia. (…)
- Si un lucru pe care l-am simtit in calitate de cadru didactic, de data asta nu de liceu. Dar nu stiu unde se educa asta si unde se formeaza asta: asta am simtit-o in universitate, nu stiu cum se face, studentul roman nu are in rolul lui interior, in formarea lui ceea ce se cheama studiu individual. Asa ceva nu intalnesti la studentul din zilele noastre.
Reactia elevilor
Prezent la dezbatere, Constantin Manda, presedintele Asociatiei Elevilor din Constanta, a declarat ca a fost „profund surprins, in mod negativ, de declaratiile facute de domnul academician”. „Nu ma asteptam, de la un membru al Academiei Romane, forul stiintific suprem din Romania, la o astfel de luare de pozitie fata de drepturile copilului. In Romania, avem cei mai abuzati copii din UE, drepturile lor sunt calcate in picioare, nu exista un concept de drept al elevilor, in scolile din Romania drepturile lor nu sunt luate in serios aproape niciodata de nimeni”, a afirmat acesta.
Potrivit lui Manda, „avem nevoie de o educatie pentru cetatenie democratica, pentru ca trebuie ca elevii, atunci cand termina liceul, cand au 18 ani, deja sa fie cetateni responsabili. Si nu putem face cetateni responsabili decat daca ii educam pentru a fi responsabili”.
„Studiile facute de Eurostat arata ca avem cei mai abuzati copii de catre parinti, avem cei mai multi copii in centre de plasament, avem cei mai multi copii pe strazi, avem cei mai multi care au abandonat scoala”, a declarat Constantin Manda, care a precizat ca la orele de Educatie pentru drepturile copilului elevii trebuie sa invete nu doar care sunt drepturile lor, dar si care le sunt obligatiile cetatenesti.
„La aceste ore, copiii afla ca au obligatia de a veni la scoala, ca trebuie sa invete si ca scoala are obligatia de a le facilita accesul, de a le da manuale scolare gratuite si trebuie sa afle ca daca nu primesc manuale scolare gratuite pot sa isi exercite cumva forta coercitiva asupra statului. Dar, practic, scoala romaneasca nu cultiva cetateni democratici, scoala romaneasca cultiva elevi obedienti, invatati sa lase capul jos, pe vechea zicala: capul plecat sabia nu-l taie”, a afirmat presedintele Asociatiei Elevilor din Constanta.