#Sănătoasă acasă după o operație „2 în 1”: colecist și chist ovarian îndepărtate simultan. „Acum mă simt foarte bine, pentru că știu că nu mai urmează nicio criză!”

Daniela (32 de ani) a ajuns în luna februarie 2026 la camera de gardă a Spitalului Regina Maria din Cluj, în urma unei crize acute de colecist. În timpul investigațiilor, medicii au descoperit și o altă problemă: un chist ovarian de aproape 8 cm. De aici, lucrurile au evoluat rapid. Dr. Cedric Kwizera, medic specialist Chirurgie generală, a recomandat îndepărtarea colecistului – era plin de calculi și putea duce la complicații. Din punct de vedere ginecologic, dr. Dragoș Iuga, medic primar Obstetrică – ginecologie, a recomandat ca și chistul ovarian să fie operat în același timp cu colecistul, pentru a evita două intervenții separate. Astfel, Daniela a trecut printr-o singură operație, sub o singură anestezie, în care au fost rezolvate ambele probleme. Intervenția a decurs bine, iar pentru Daniela acest lucru a însemnat și o recuperare mai rapidă și mai ușor de gestionat.

Într-o seară de februarie, Daniela a ajuns la Urgențe la Spitalul Regina Maria din Cluj după ce toată ziua s-a chinuit cu dureri puternice. A sperat că vor trece de la sine și că nu va fi nevoie să meargă la spital – născuse cu o lună în urmă, iar gândul că ar putea ajunge la spital împreună cu bebelușul o stresa și mai mult. Pe măsură ce durerea devenea tot mai greu de suportat, a luat legătura cu medicul ginecolog care i-a urmărit sarcina, dr. Dragoș Iuga. Acesta i-a recomandat să se prezinte de urgență la camera de gardă.

„A început pe la ora unu după-amiaza, iar seara, pe la opt, criza încă nu trecuse, durerea nu se mai oprea. Nu mai puteam nici să vorbesc. Atunci am decis să-i scriu domnului doctor Iuga, care mi-a spus că ar putea fi o criză de bilă. Am hotărât împreună cu soțul să mergem la spital, să vedem ce se întâmplă“, rememorează Daniela.

Primul diagnostic: colecistită litiazică acută

La camera de gardă, Daniela a primit un prim diagnostic neașteptat – colecistită litiazică acută, adică o inflamație a vezicii biliare declanșată de calculi biliari, care poate da dureri puternice, greu de suportat. Mai simplu spus, „fierea“ ei era plină de pietre care îi provocau aceste crize dureroase. 

„Vezicula biliară este un organ lipit de ficat, care are rolul de a stoca bila. Bila este un lichid produs de ficat, esențial pentru digestia grăsimilor, și este eliberată în special după mese, pentru a ajuta procesul de digestie. Bila conține mai mulți compuși, printre care colesterol, calciu și săruri biliare“, ne-a explicat dr. Cedric Kwizera, medic specialist Chirurgie generală la Spitalul Regina Maria din Cluj.

În anumite situații, în funcție și de particularitățile anatomice ale vezicii biliare, bila poate rămâne mai mult timp în interiorul acesteia: „Când stagnează, începe să se depună și să formeze sedimente. În timp, aceste depuneri se pot transforma dintr-un lichid într-o structură solidă, adică în calculi biliari sau «pietre» la fiere. Acel colecist ajunge să se inflameze și așa apare colecistita“.

Dureri intense, greață, vărsături – simptome ale colecistitei acute

Colecistita litiazică acută este considerată o urgență medicală deoarece atunci când pietrele blochează căile de eliminare a bilei, inflamația se poate agrava rapid. Durerea devine intensă și persistentă, iar în lipsa tratamentului pot apărea complicații precum infecția vezicii biliare sau extinderea inflamației către alte organe din apropiere.

„În unele cazuri, calculii biliari pot stagna o perioadă lungă fără să dea simptome importante, fiind descoperiți întâmplător la ecografie. Se poate observa doar o ușoară îngroșare a peretelui vezicii biliare, fără dureri sau modificări ale analizelor, situație încadrată drept colecistită cronică“, explică dr. Kwizera.

În alte situații însă, afecțiunea se poate acutiza, cum a fost și în cazul Danielei. „Pacienții ajung să prezinte dureri intense, greață, vărsături și modificări ale analizelor de sânge, pe fondul unei inflamații importante. În aceste cazuri vorbim despre colecistită acută, care poate necesita uneori intervenție de urgență“, precizează chirurgul.

Privind în urmă, Daniela își amintește că mai avea, din când în când, dureri sub coastă, în zona colecistului, însă le-a pus pe seama sarcinii și a schimbărilor prin care trecea organismul în acea perioadă. Nu au fost simptome suficient de clare încât să o trimită la medic. 

Doctorul Dragoș Iuga, medic primar Obstetrică – ginecologie, subliniază că astfel de simptome pot apărea în anumite situații: „Este posibil să existe și în timpul sarcinii dureri la nivelul hipocondrului drept, care să provină din sfera colecistului, mai ales deoarece uterul era mult mărit, iar diafragma era, de asemenea, ridicată semnificativ. Practic, s-au modificat raporturile anatomice, însă simptomatologia este una complexă și este greu de identificat dacă durerea vine din zona hepatică sau dacă este vorba despre contracții uterine, crampe intestinale ori dureri de la nivelul rinichilor. Este complicat să identifici exact problema“.

Abia în acea seară, la camera de gardă a Spitalului Regina Maria Cluj, lucrurile s-au lămurit. „La urgențe, când s-au uitat pe ecograf, au văzut că am foarte, foarte multe pietricele la fiere. Și mi-au spus că trebuie neapărat să-mi scot colecistul“, își amintește tânăra.

Daniela spune că abia după ce a ajuns la spital, în plină criză, și-a dat seama că ar putea avea o predispoziție moștenită, având în vedere că mama ei trecuse, în tinerețe, printr-o intervenție de îndepărtare a colecistului: „Am realizat că este posibil să fi moștenit această problemă de la mama. Și ea a trecut printr-o situație similară, ajungând la spital în ultimul moment, însă în cazul ei era vorba despre niște pietre foarte mari“.

Referitor la aceasta supoziție, medicul chirurg a precizat că: „Litiaza biliară veziculară nu este o patologie ereditară (care se moștenește), ci ține de dinamica vezicii biliare și poate fi influențată de alimentație, iar faptul ca mama sa a suferit de aceeași patologie a fost o simpla coincidență.“ 

Al doilea diagnostic: o formațiune chistică ovariană dreaptă

Bulversată de diagnosticul de colecistită și îngrijorată de ideea unei operații în contextul în care avea acasă un copil foarte mic, Daniela a primit încă o veste neașteptată. Ecografia făcută la camera de gardă a evidențiat și o a doua problemă: un chist de aproximativ 8 cm pe ovarul drept. 

„Nu știam de acest chist, chiar pe partea asta ginecologică, eu am avut mereu grijă. Am făcut în mod constant testul Papanicolau și controale regulate, am fost mereu atentă“, povestește Daniela.

Cu aceste două diagnostice primite în mai puțin de o oră, Daniela a început să caute soluții. În urma evaluării din camera de gardă, medicii au îndrumat-o către dr. Cedric Kwizera pentru intervenția de îndepărtare a colecistului. La dr. Kwizera, Daniela a venit la consultație chiar a doua zi. Apoi au urmat investigațiile. 

„A existat o modificare a analizelor de ficat, motiv pentru care am decis să amânăm intervenția. În contextul unor valori hepatice alterate, anestezia generală poate ridica probleme, pentru că medicamentele se metabolizează și la nivelul ficatului. Practic, nu ar fi fost în avantajul pacientei să operăm de urgență“, explică medicul.

Consecința colecistitei: apariția sindromului de hepatocitoliză

În cazul Danielei, colecistita a fost însoțită și de un sindrom de hepatocitoliză, care înseamnă o ușoară afectare a ficatului, reflectată prin creșterea unor enzime hepatice, precum TGO și TGP. Aceste modificări apar frecvent pe fondul inflamației biliare și arată o reacție temporară, fără a însemna o boală hepatică propriu-zisă. 

În acest context, dr. Kwizera a decis inițial un tratament menit să reducă inflamația și să îmbunătățească funcția hepatică, înainte de intervenția de îndepărtare a colecistului. 

„Dacă starea clinică este stabilă, se poate încerca inițial un tratament conservator, pentru a reduce inflamația. În acest fel, intervenția chirurgicală poate fi făcută ulterior în condiții mai bune. Este mai ușor și mai sigur pentru chirurg să opereze un colecist «liniștit», fără inflamație acută, decât unul aflat în plin puseu inflamator“, explică medicul chirurg.

Astfel, Daniela a început un tratament pentru ficatul afectat, iar după aproximativ zece zile a repetat analizele, care au arătat o ameliorare a stării sale: „Evoluția a fost favorabilă, atât din punct de vedere hepatic, cât și al colecistului, astfel că am putut interveni ulterior, în condiții mai sigure, printr-o operație programată, nu de urgență“.

Consultul ginecologic: necesitatea intervenției pentru chistul ovarian 

Ulterior, Daniela a ajuns și în cabinetul doctorului Dragoș Iuga, medic primar Obstetrică – ginecologie în cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj, pentru o evaluare pe partea ginecologică.

„Parametrii de evoluție după naștere au fost în regulă, doar că avea această formațiune chistică ovariană dreaptă, de aproximativ 8 cm, care nu a avut o legătură directă cu sarcina, cel mai probabil a fost un chist ovarian care a crescut independent“, explică dr. Iuga.

Medicul precizează că pacienta a fost monitorizată doar din jurul săptămânii 20 de sarcină, însă la acel moment nu existau semne ale acestei formațiuni. „După 20 de săptămâni, ovarele devin dificil de vizualizat ecografic, fiind ascunse de uterul gravid. A fost, de asemenea, o formațiune asimptomatică, practic, nu avea dureri, iar simptomatologia pe care o avea pacienta a provenit din zona digestivă, respectiv din patologia colecistului“, mai spune medicul.

După consultația ginecologică, dr. Iuga a recomandat îndepărtarea chirurgicală a chistului ovarian. „Era important să-l operăm, în primul rând pentru că nu era clară originea formațiunii, putând avea o etiologie nedeterminată. Din punct de vedere imagistic, avea un aspect mai complex. Era de dimensiuni relativ mari și exista riscul ca, în orice moment, să se complice prin ruptură sau torsiune ovariană, situație care ar fi putut duce la pierderea ovarului“, explică medicul ginecolog.

Următorul pas pentru Daniela, o operație 2 în 1

La consultul ginecologic, dr. Iuga i-a propus Danielei o intervenție „2 în 1“: în timpul operației de îndepărtare a colecistului, putea fi realizată și excizia chistului ovarian. Astfel, Daniela ar fi trecut printr-o singură intervenție, evitând o a doua internare și o nouă operație pentru îndepărtarea chistului.

„Domnul doctor mi-a propus atunci să vedem dacă putem să le facem pe ambele: dacă tot facem o operație, să nu mai fie nevoie ulterior de încă una, după colecist. Mi-a explicat că nu are rost să trec prin două intervenții separate și că ar fi mai bine să le rezolvăm pe amândouă în aceeași operație“, povestește Daniela.

Medicul subliniază că decizia a venit cu o serie de beneficii importante pentru pacientă: „Împreună cu medicul chirurg, am decis că, dacă tot se face intervenția laparoscopică, să rezolvăm și componenta chistică pentru că avantajele sunt multiple. În primul rând, nu a mai fost nevoie de o a doua anestezie. Pentru pacient, trauma chirurgicală a fost minimă, tot laparoscopic. Nu a mai fost necesară o reintervenție separată, care ar fi presupus încă o perioadă de recuperare de două – patru săptămâni. Aici s-au rezolvat ambele patologii într-o singură intervenție, ambele fiind considerate benigne și relativ ușor de tratat prin abord laparoscopic, cu cameră video“.

Colecistectomia și chistectomia, realizate într-o singură operație, cu o singură anestezie

La începutul lunii martie 2026, Daniela a fost supusă unei intervenții laparoscopice care a inclus colecistectomia (îndepărtarea colecistului), și chistectomia (excizia chistului ovarian drept).

„În mod normal, colecistectomia nu este o operație complicată și durează în jur de 40 de minute. Am început cu această intervenție, iar ulterior colegul meu ginecolog a realizat chistectomia. În acest caz, durata a fost puțin mai mare decât în mod obișnuit, deoarece au fost efectuate două proceduri în aceeași intervenție“, explică medicul chirurg Cedric Kwizera.

Din punct de vedere ginecologic, decizia a fost una conservatoare, menită să păstreze funcționalitatea ovarului: „S-a realizat o intervenție conservatoare, minim invazivă, laparoscopică: s-a excizat doar chistul, ovarul a rămas și este funcțional“, explică medicul ginecolog Dragoș Iuga.

„Mă simt foarte bine, pentru că știu că nu mai urmează nicio criză“

Evoluția Danielei după operație a fost favorabilă, iar recuperarea a decurs bine, cu o revenire firească la activitățile obișnuite.

„În mod obișnuit, la pacienții mei recomand o perioadă de aproximativ o lună fără efort fizic intens și susținut. În acest timp, se poate face doar mers ușor. În prima săptămână activitatea trebuie să fie minimă, apoi, progresiv, se poate crește ușor intensitatea — în a doua săptămână se poate ajunge la o activitate mai alertă, precum un jogging ușor. Din a treia săptămână, dacă pacientul se simte bine, poate relua treptat activități mai variate, iar din a patra săptămână poate începe inclusiv sala, însă gradual, în funcție de toleranță și cum se simte“, explică medicul Kwizera.

În ceea ce privește formațiunea chistică, examenul histopatologic a confirmat un chist adenom seros ovarian, cu caracter benign, fără semne de îngrijorare.

„În prezent, pacienta urmează să se prezinte la controlul postoperator pentru o ecografie ovariană de evaluare. Ulterior, conduita va fi adaptată în funcție de evoluție, urmând monitorizarea de rutină după finalizarea perioadei de lactație și reluarea ciclului menstrual, moment în care se vor decide eventuale investigații suplimentare, dacă acestea vor fi necesare“, conchide dr. Iuga.

Pentru Daniela, însă, perioada de după operație a adus în primul rând o ușurare: a scăpat de teama constantă că ar putea repeta un astfel de episod de criză.

„Chiar nu mai este nicio problemă în momentul de față, mulțumesc lui Dumnezeu, am trecut peste. Psihic mă simt foarte bine, pentru că știu că nu mai urmează niciun episod de criză”.

Articol susținut de Regina Maria