„Sancțiuni masive”. Ce pot face cu adevărat aliații Ucrainei pentru a strânge cu ușa Rusia?
Aliații europeni ai Ucrainei amenință cu „sancțiuni masive” împotriva Rusiei dacă Moscova va continua să refuze să accepte o încetare a focului în războiul din Ucraina.
Luna aceasta, mai mulți lideri de țări UE și șefa Comisiei Europene au spus că blocul comunitar e gata să impună sancțiuni dure Rusiei dacă aceasta nu aceptă o încetare a focului completă și necondiționată. Kremlinul a replicat că încercarea de a-l speria cu sancțiuni e zadarnică și că se gândește deja la ce o să facă după impunerea măsurilor contra Rusiei.
Dar ce pot face ei cu adevărat?, întreabă France Presse într-o analiză pe această temă.
Sancțiunile deja în vigoare
Europenii au adoptat deja 17 „pachete” de sancțiuni împotriva Rusiei de la invazia acesteia în Ucraina la 24 februarie 2022. Aproximativ 2.400 de entități și persoane au fost sancționate, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, însă mașina de război a Kremlinului nu a fost oprită.
Cel mai recent „pachet”, adoptat marți, vizează în principal flota de petroliere „fantomă” utilizate de Rusia pentru a eluda sancțiunile anterioare privind producția și exportul de țiței rusesc.
Aproximativ 342 de nave „fantomă” sunt acum în vizorul UE. Dar mai mult de 150 lipsesc de pe listă, potrivit ministrului estonian al apărării, Hanno Pevkur, care estimează numărul total al acestor nave la aproximativ 500. Peste 60% din exporturile de țiței ale Rusiei sunt făcute cu această flotă „fantomă”.
Marea Britanie a anunțat, de asemenea, o salvă de sancțiuni care vizează 18 nave din „flota fantomă”.
Ce se pregătește
„Există încă loc de îmbunătățiri și putem face mai mult”, a dat asigurări un diplomat european. Un al 18-lea pachet este în curs de pregătire, cu scopul de a strânge plasa împotriva acestei flote „fantomă”.
Uniunea Europeană încearcă, de asemenea, să facă mai mult pentru a combate eludarea sancțiunilor, iar fiecare nou pachet de sancțiuni identifică noi entități sau persoane care ajută Rusia să își consolideze mașinăria de război.
De asemenea, sunt luate în considerare sancțiuni suplimentare împotriva sectorului financiar al Rusiei.
O problemă pentru europeni este poziția Ungariei, țara cea mai apropiată de Kremlin în Europa. Până în prezent, Ungaria a dat undă verde fiecărui nou set de sancțiuni, dar diplomații de la Bruxelles sunt îngrijorați de un posibil blocaj din partea premierului ungar Viktor Orban. Fiecare nouă sancțiune necesită acordul unanim al celor 27.
Ce ar fi cel mai eficient
Rusia își finanțează efortul de război în principal prin vânzarea hidrocarburilor sale. Potrivit ultimei estimări din aprilie a Crea, un institut finlandez specializat în probleme energetice, acestea aduc peste 600 de milioane de euro pe zi.
„Între 60 și 90% din creșterea economică a Rusiei depinde de ceea ce se întâmplă pe piața internațională a petrolului”, a subliniat săptămâna trecută la Bruxelles Torbjörn Becker, directorul Stockholm Institute of Transition Economics (SITE), specializat în monitorizarea economiei ruse.
În ciuda sancțiunilor, UE rămâne principalul cumpărător de gaz rusesc, în frunte cu Franța. Europenii, care au blocat deja toate exporturile de petrol rusesc către UE, și-au dat termen până în 2027 să renunțe la gazul rusesc.
Plafonul pe prețul petrolului a funcționat doar o vreme
Între timp, europenii au încercat să influențeze veniturile din petrol ale Moscovei prin impunerea unui preț maxim de 60 de dolari pe baril.
De când UE a introdus acest plafon și sancțiunile împotriva flotei fantomă, veniturile petroliere rusești au scăzut cu 38 de miliarde de euro, potrivit cifrelor oficiale.
Dar 60 de dolari este acum prețul mediu pe piața internațională, ceea ce face ca această măsură să fie ineficientă. Un preț „rezonabil” ar fi de 30 de dolari pe baril, a susținut marți la Bruxelles ministrul ucrainean de externe, Andriï Sîbiga.
Reducerea acestui prag „ar fi în mod clar ceva care ar avea un efect tangibil asupra economiei ruse”, a confirmat marți șeful diplomației europene, Kaja Kallas.
Dar o astfel de decizie aparține Grupului celor mai industrializate șapte țări, G7, însă nu este sigur că Statele Unite ar fi de acord cu așa ceva.
Ce vor face americanii
„Este esențial ca toate deciziile să fie coordonate, deoarece numai astfel sancțiunile vor fi eficiente”, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Senatorul american republican Lindsay Graham este inițiatorul unui proiect de lege privind sancțiuni extrem de dure, care prevede taxe vamale de 500% asupra importurilor de petrol rusesc și de 500% asupra țărilor care continuă să importe petrol rusesc.
Dar nimic nu sugerează că președintele Donald Trump este pregătit să pună așa ceva în aplicare, mai scrie AFP.
Foto: © Vladimir Polikarpov | Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro