Scandalul din jurul instituției care gestionează spațiul aerian al Moldovei: un CV falsificat și salarii nejustificate / Verișoara Maiei Sandu spune că va returna banii / Ce spune președinta
De aproape două săptămâni, Republica Moldova este zguduită de scandalul de la MoldATSA, instituția de stat care gestionează spațiul aerian al țării. Totul a pornit de la o investigație de presă care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus informații false în CV-ul de angajare și s-a extins ulterior la salariile și sporurile acordate unor angajați. Directorul a fost demis din funcție, iar șeful comisiei parlamentare care l-a recomandat pe director și-a dat demisia din funcție, la fel ca și șeful agenției care monitorizează activitatea MoldATSA. Pe fondul acestui scandal, și-a dat demisia și șefa comunicării, care este verișoara președintei Maia Sandu, după ce s-a aflat că câștigă peste 6000 euro pe lună, deși nu este foarte clar pentru ce.
„Nu-mi imaginez ce poate să livreze un comunicator la MoldATSA pentru o asemenea sumă. Singurii oameni care trebuie să aibă salarii mari şi competitive la nivel internaţional sunt controlorii, pentru că de ei depinde siguranţa spaţiului aerian”, a declarat președinta Maia Sandu, care a negat că ar fi avut vreo legătură cu angajarea verișoarei sale.
Scandalul MoldATSA s-a transformat într-o dezbatere despre verificarea persoanelor numite în funcții-cheie, controlul exercitat asupra întreprinderilor de stat și modul în care sunt cheltuite resursele financiare ale unei companii strategice pentru Republica Moldova.
Ce este MoldATSA și de unde vin banii instituției
MoldATSA este instituția de stat, fondată în 1994, responsabilă de gestionarea traficului aerian și a spațiului aerian al Republicii Moldova. Instituția furnizează servicii de navigație aeriană companiilor care tranzitează spațiul aerian moldovenesc și își formează bugetul în principal din taxele achitate de operatorii aerieni. Potrivit datelor Agenției Proprietății Publice (APP), veniturile MoldATSA au crescut de la 77 milioane de lei moldovenești (circa 3,9 milioane de euro) în 2020 la 405,6 milioane de lei (aproximativ 20,8 milioane de euro) în 2025. În aceeași perioadă, întreprinderea a trecut de la pierderi de 60,1 milioane de lei moldovenești (circa 3,1 milioane de euro) în 2020 la un profit de 52,3 milioane de lei (aproximativ 2,7 milioane de euro) în 2025.
Bugetul instituției este format din taxele achitate de companiile aeriene. Astfel, creșterea traficului aerian după invazia de scară largă a Rusiei în Ucraina și rolul strategic al Republicii Moldova pe unele rute regionale au contribuit la această evoluție.
Cum a ajuns un presupus pilot să conducă întreprinderea care gestionează spațiul aerian al Republicii Moldova
Scandalul a izbucnit după publicarea unei investigații a Ziarului de Gardă despre Dumitru Vangheli, directorul MoldATSA numit în septembrie 2025. Investigația a arătat că o parte importantă a profilului profesional cu care Vangheli a câștigat concursul pentru conducerea întreprinderii era construită pe informații care nu au putut fi confirmate. Printre altele, acesta se prezenta drept specialist cu experiență în domeniul aviației și pilot, iar în CV erau incluse funcții și experiențe profesionale pe care jurnaliștii nu au reușit să le confirme în urma verificărilor.
Mai exact, investigația ZdG a arătat că Dumitru Vangheli a inclus în CV-ul depus la concurs informații despre o presupusă experiență de pilot în Canada și despre activitatea sa la Air Canada. După verificări, compania aeriană a comunicat jurnaliștilor că nu a identificat o astfel de persoană în evidențele sale, iar alte elemente din CV nu au putut fi confirmate.
Pentru o instituție care gestionează spațiul aerian al țării, experiența în domeniul aviației a reprezentat unul dintre argumentele importante care l-au diferențiat de alți candidați, deși experiența de pilot nu era obligatorie.
După apariția investigației, Agenția Proprietății Publice i-a solicitat lui Vangheli documente justificative privind informațiile prezentate în CV. Acesta nu a reușit să confirme integral datele prezentate, iar ulterior a fost eliberat din funcție. Cazul a ridicat însă o întrebare: cum au trecut aceste informații de verificările efectuate înainte și după numirea sa?
Maia Sandu: „Au fost eșecuri în sistem, de mai multe ori”
Maia Sandu, decorată cu Ordinul European de Merit, la Strasbourg. Credit foto: Pascal Bastien / AP / Profimedia
Președinta Maia Sandu a declarat, într-o emisiune de la Pro TV Chișinău, că a aflat despre problemele din CV-ul lui Vangheli din investigația Ziarului de Gardă și că instituțiile statului trebuie să explice de ce verificările nu au identificat neregulile.
„Omul și-a asumat pe proprie răspundere declarațiile pe care le-a făcut în CV, dar e clar că trebuia să se facă o verificare mai serioasă la momentul angajării. Chiar dacă cei care au organizat concursul spun că el s-a prezentat bine la concurs, sunt multe întrebări ce s-a întâmplat pe parcurs. Este clar că nici controlul atunci când au apărut suspiciunile nu a fost făcut până la capăt și nici activitatea de zi cu zi, pentru că există un Consiliu de Administrație care are rolul de a supraveghea activitatea întreprinderii”, a declarat șefa statului.
Maia Sandu a confirmat că în trecut au existat suspiciuni privind activitatea lui Vangheli, însă verificările efectuate atunci nu au confirmat informațiile respective.
„Este adevărat că au fost anumite suspiciuni și la un moment s-a discutat în echipă să se verifice aceste suspiciuni. S-a verificat și verificările care au venit au fost că nu este adevărat. (…) Au fost eșecuri în sistem, de mai multe ori, care au permis ca această persoană să intre în funcție și să fie în funcție o perioadă. Dacă ar fi știut Radu Marian sau altă lume ce se ascunde în spatele acestei persoane, evident că nu l-ar fi promovat”, a mai spus Maia Sandu.
Președinta a subliniat că responsabilitatea nu aparține unei singure instituții, ci întregului sistem de control care ar fi trebuit să identifice problemele înainte ca acestea să fie dezvăluite de presă.
Scandalul de la MoldAtsa a intrat într-o nouă etapă
După demiterea lui Vangheli, atenția publică s-a mutat asupra modului în care erau gestionate resursele financiare ale întreprinderii. În spațiul public au apărut informații despre salarii și sporuri de zeci și chiar sute de mii de lei acordate unor angajați ai MoldAtsa, adică mii de euro. Și asta în condițiile în care salariu mediu brut pe economie este de 17.400 de lei moldoveneșști, adică aproximativ 900 de euro. Deși instituția a comunicat că salariile sunt achitate din veniturile proprii provenite din taxele plătite de companiile aeriene și nu din bugetul de stat, dimensiunea remunerațiilor a provocat controverse. Mai ales că, potrivit criticilor, performanțele financiare ale companiei nu pot justifica eventuale încălcări ale legislației privind salarizarea. Maia Sandu a criticat direct aceste practici.
„Am văzut și politicile salariale care, după mine, reprezintă un abuz, clar. Și evident că aici instituțiile au eșuat de mai multe ori. La această întreprindere există un Consiliu de Administrație. Nu este clar de ce toate aceste abuzuri nu au fost semnalate și depistate de oamenii care trebuie să supravegheze activitatea întreprinderii și de ce am aflat cu toții doar din investigațiile Ziarului de Gardă”, a mai declarat Maia Sandu.
Cazul verișoarei Maia Sandu
Un nou val de reacții a fost provocat de investigația Rise Moldova privind remunerația Anastasiei Taburceanu, fosta purtătoare de cuvânt a premierului Natalia Gavrilița (2021-2023), angajată până în 23 iunie curent la MoldAtsa, în funcția de specialistă în comunicare. Potrivit investigației, veniturile lunare ale acesteia au ajuns la aproximativ 120 de mii de lei (circa 6.100 de euro – n.r.), sumă formată din salariu și sporuri. Subiectul a atras atenția și pentru că Taburceanu este verișoara președintei Maia Sandu. După apariția investigației, aceasta și-a anunțat demisia și a declarat că va restitui sporurile și adaosurile salariale încasate.
„Astăzi mi-am depus cererea de eliberare din cadrul MOLDATSA. Voi restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariul de bază pentru întreaga perioadă în care am activat în această instituție. Îmi pare rău că, prin acțiunile și deciziile mele individuale, au fost afectați oameni fără nicio legătură cu situația dată”, a scris Taburceanu pe pagina sa de Facebook pe 23 iunie curent.
Întrebată despre acest caz, Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea rudei sale.
„Nu am nicio legătură cu această angajare, nu am recomandat-o, nu am fost informată, nu am fost consultată. Eu am aflat din investigațiile de presă din aceste zile despre faptul că a fost angajată fără concurs și despre salariul pe care l-a primit”, a mai explicat Maia Sandu în cadrul emisiunii de la Pro TV Chișinău.
Șefa statului a criticat însă nivelul remunerațiilor acordate unor angajați ai întreprinderii.
„Nu-mi imaginez ce poate să livreze un comunicator la MoldATSA pentru o asemenea sumă, aşa cum nu pot să-mi imaginez ce poate să livreze un şofer care a primit 60.000 de lei pe lună. Singurii oameni care trebuie să aibă salarii mari şi competitive la nivel internaţional sunt controlorii, pentru că de ei depinde siguranţa spaţiului aerian”, a declarat Maia Sandu.
„Ultima știre postată pe pagina oficială a instituției e din luna mai, anul 2025…Este evident, că verișoara este angajată fictiv la Moldatsa și primește zeci de mii de lei lunar de la o instituție publică fără a lucra efectiv acolo”, a scris deputatul blocul “Alternativa”, fostul prim-ministru Ion Chicu.
Agenția Servicii Publice verifică salariile și vorbește despre recuperarea banilor
Pe fondul scandalului, Agenția Proprietății Publice a dispus un control privind respectarea cadrului legal în procesul de salarizare.
„În cazul în care comisia va constata depășirea limitelor stabilite de actele normative, fondatorul va insista asupra recuperării sumelor achitate nejustificat, în strictă conformitate cu legislația în vigoare”, a transmis instituția pe 20 iunie.
APP a cerut noii conduceri a întreprinderii să revizuiască politicile de salarizare și să asigure respectarea legislației. Totodată, instituția a anunțat că a solicitat verificări similare și în alte 21 de întreprinderi și societăți comerciale cu capital de stat.
Deputat PAS: „Îmi asum faptul că am greșit”
Deputatul PAS Radu Marian
Presiunea politică s-a mutat și asupra deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate, Radu Marian, care a recunoscut că l-a recomandat, fiind președintele Comisiei economie din cadrul Parlamentului, pe Dumitru Vangheli pentru funcția de director. HotNews i-a solicitat un comentariu de la Radu Marian, însă acesta ne-a declarat că se va limita doar la cele spuse în postarea sa de pe Facebook, în care a anunțat despre demisie.
„Îmi asum faptul că am greșit în raport cu un om pe care l-am recomandat și am mers pe bună credință. Nu știam despre abuzurile salariale care se făceau. Comisia de cenzori și Inspecția financiară trebuie acum să investigheze cazurile de abuzuri financiare. Condamn astfel de comportamente”, a scris Radu Marian pe pagina sa de Facebook.
Deputatul a descris cazul drept una dintre cele mai dificile situații cu care s-a confruntat în activitatea sa politică.
„Ce s-a întâmplat este o lecție dură pentru noi. Nu fugim de responsabilitate, dimpotrivă, ne recunoaștem greșelile și le corectăm. Îi mulțumesc presei independente că ne arată unde nu facem lucrurile corect”, a mai scris acesta.
În final, Marian și-a anunțat demisia din fruntea Comisiei economie, buget și finanțe.
Demisii în lanț
Luni seară, după demisia lui Radu Marian, și șefului Agenția Proprietății Publice, instituția responsabilă de monitorizarea activității MoldATSA, și-a anunțat demisia. Roman Cojuhari, care a condus APP din iulie 2023, a scris pe pagina de Facebook că „în exercitarea acestui mandat, a fost necesară verificarea suplimentară și minuțioasă a actelor și deciziilor prezentate de fostul director”.
“Deși politica de salarizare reprezintă responsabilitatea organului executiv al întreprinderii, amploarea și impactul acestor decizii demonstrează că a fost necesară o analiză riguroasă și o atenție sporită din partea APP. Lucruri pe care mi le asum. Pe întreaga durată a mandatului meu, mi-am exercitat atribuțiile cu respect față de proprietatea publică, cu responsabilitate și cu convingerea că bunurile statului trebuie administrate corect, transparent și exclusiv în interesul cetățenilor. Îmi pasă de echipă, a cărei credibilitate a avut de suferit în această perioadă. Îmi pasă, de asemenea, de viitorul Republicii Moldova și îmi doresc ca țara noastră să continue ferm parcursul european, să consolideze instituții puternice și să asigure o administrare eficientă, transparentă și responsabilă a patrimoniului și a banului public”, a scris Roman Cojuhari pe pagina sa de Facebook.
