Scandalul indexării pensiilor militare: PNL apără legea la CCR împotriva sesizării Avocatului Poporului

Grupurile parlamentare ale PNL au depus la Curtea Constituţională un memoriu privind legea pensiilor militare, în care „demontează” argumentele cuprinse în sesizarea de neconstituţionalitate a Avocatului Poporului, a anunţat, luni, liderul deputaţilor liberali, Gabriel Andronache. „Invocarea faptului că nu a fost depusă o fişă financiară nu reprezintă un argument care să conducă la declararea acestei legi ca fiind neconstituţională”, susține PNL.

• „PNL, prin grupurile sale parlamentare, a depus la Curtea Constituţională un memoriu, un amicus curiae, în sprijinul pensionarilor militari, în sensul în care demontăm, prin acest document, toate argumentele aduse de Avocatul Poporului, argumente pe care le considerăm neîntemeiate, pentru că, în mod evident, nu au o justificare, nici în Constituţie şi nici în lege.
• Am venit, prin acest memoriu, să arătăm foarte clar că invocarea faptului că nu a fost depusă o fişă financiară nu reprezintă un argument care să conducă la declararea acestei legi ca fiind neconstituţională din foarte multe motive, printre care acela că această fişă financiară a fost solicitată, dar ea nu poate fi un impediment în adoptarea unei reglementări legale, atâta vreme cât Guvernul a spus clar că nu susţine această lege”, a declarat Gabriel Andronache, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, nici argumentul invocat de Avocatul Poporului legat de lipsa cooperării loiale între Parlament şi Guvern nu poate fi invocat, deoarece Guvernul a spus că nu susţine această reglementare şi, ca atare, se poate vorbi despre o „neconformitate, eventual, cel mult, şi nu un element de neconstituţionalitate”.

• „Avocatul Poporului invocă articolul 138 alineatul 5 ca element de neconstituţionalitate. Nici acest argument nu poate fi susţinut pentru că, am arătat prin amicus curiae, faptul că vorbim despre o situaţie în care constituanta, atunci când a reglementat dispoziţia referitoare la necesitatea arătării sursei din care se va face plata după adoptarea legii, această chestiune a fost invocată pentru a exista o certitudine cu privire la plata acestor reglementări.
• În cazul legii noastre, vorbim despre o chestiune care va fi în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025 şi, prin urmare, va fi cuprinsă sursa de finanţare în legea bugetului de stat pe anul 2025.
• Un alt aspect invocat de Avocatul Poporului a fost acela referitor la faptul că excepţia, care a fost reglementată privind demnitarii în sensul că acestora nu li se actualizează pensia pe durata mandatului.
• Nici acest argument nu poate fi invocat ca motiv de neconstituţionalitate din aceeaşi cauză. Vorbim despre o normă care este determinată, se referă la o categorie determinată de persoane şi, totodată, se aplică pe o perioadă determinată de timp, situaţie în care argumentul Avocatului Poporului nu se susţine”, susține Gabriel Andronache.

În opinia sa, PNL a demontat, practic, toate elementele invocate în sesizarea de neconstituţionalitate a Avocatului Poporului. „Noi suntem optimişti că judecătorii Curţii Constituţionale vor respinge această sesizare, urmând ca legea să devină o reglementare promulgabilă, la dispoziţia preşedintelui României”, a spus Andronache.

Avocatul Poporului a atacat proiectul la CCR: Nu are informații privind impactul bugetar

Senatul, for decizional, a adoptat, luni, 4 noiembrie, proiectul de modificare a Legii pensiilor militare, cu amendamente, prin care se prevede că pensiile aflate în plată se indexează în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie.

Actul a fost trimis la promulgare către Președinție, dar între timp a fost atacat la Curtea Constituțională.

Mai precis, Avocatul Poporului a făcut în data de 7 noiembrie o sesizare de neconstituționalitate, în care susține că actul adoptat de Parlament încalcă mai multe prevederi constituţionale, printre care aprobarea cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare şi nerespectarea egalităţii în drepturi, deoarece legea nu se aplică pensionarilor militari care ocupă funcţii în Executiv.

Avocatul Poporului susţine că sunt încălcate „prevederile articolului 138 aliniatul 5 din Constituţie privind imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare”.

 ”Din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (21-x nr. 540/2024) observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de a întocmi fişa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fişa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fişei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fişa financiară să se fi împlinit”, a transmis Avocatul Poporului, citat de News.ro.

În opinia Avocatului Poporului, îndeplinirea formală de către iniţiator a obligaţiei de a solicita fişa financiară, fără a aştepta împlinirea termenului de 45 de zile care să permită Guvernului să întocmească fişa financiară, echivalează cu nerespectarea art. 138 alin. (5) din Constituţie.

Avocatul Poporului a precizat că, potrivit estimării realizate de Guvern, impactul luna generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 de milioane de lei, iar cel general de actualizare a soldei de funcţie la aproximativ 240 de milioane de lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar de aproximativ 370 de milioane de lei.

Avocatul Poporului mai notează că această cheltuială nu a fost previzionată în bugetul de stat ”ceea ce denotă lipsa cooperării loiale între Parlament şi Guvern”.

Ministerul de Finanțe: Impactul financiar este estimat la 6,9 miliarde de lei în 2025

Impactul financiar al aplicării proiectului de lege privind indexarea pensiilor militare aflate în plată în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie este estimat la circa 6,9 miliarde de lei (n.a. cc. 1,4 miliarde de euro), arată Ministerul de Finanțe într-un răspuns comunicat în 7 noiembrie unui senator.

Cifra este cu circa 500 milioane de euro peste estimările făcute anterior de Guvern în punctul de vedere transmis în Parlament.

Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 17 decembrie sesizarea.