Scenarii, borduri și parcuri: dialogul politic în noua normalitate
După săptămâni de carantină, guvernele încep să calculeze și să decidă pașii relaxării condițiilor de izolare anticipate pentru luna mai. Președintele Klaus Iohannis a anunțat câteva direcții de acțiune și pentru România, ridicând gradul de optimism în mediul economic și reducând incertitudinea care devenea tot mai apăsătoare. Măsuri de deschidere destul de diverse, de la școală la coafor, evenimente publice sau plajă, sunt avute în vedere în statele Uniunii Europene și în Statele Unite ale Americii.
Apare riscul unei prăpăstii între sectorul public și sectorul privat și riscul unei alienări față de mediul politic a celor ce plătesc dur costul economic. Sectorul public pare să reglementeze într-un spațiu gol, creând scenarii pe baza propriilor reprezentări, în care doar evaluările medicale sunt explicite, fără să fie clar cum și dacă sunt avute în vedere percepțiile și nevoile foarte diverse din economie și mediul ONG.
Cine participă la formularea acestor scenarii și a noii normalități? Cine estimează și echilibrează costurile și riscurile medicale cu cele economice și de coeziune socială? Dacă izolarea a fost impusă prin Ordonanțe militare, adecvate unui context de criză, deschiderea este însă un proces în care diferitele interese legitime trebuie să intre în dialog, prin voci ale reprezentanților și ale experților. Cine sunt cei care articulează viziunea pentru România post-carantină?
Urmărim o dezbatere bogată în sfera publică, inclusiv pe platforme precum Contributors.ro sau Republica.ro. Este însă această dezbatere civică articulată într-un dialog politic? Există o discuție mai largă privind diferitele diagnoze și politici formulate de experți? Răspunsul este și da, și nu. Ionuț Preda a realizat o sinteză excelentă a dezbaterii la nivel global, punctând implicațiile pentru România. Planul „Vacanța mare” al dr. Străinu-Cercel a stârnit o controversă intensă, mai ales datorită propunerilor disruptive social și economic precum eliminarea TVA și izolarea persoanelor vârstnice, pe când scenariul economic avansat în Raportul Comisiei Naționale de Statistica și Prognoză a trecut oarecum sub radarul opiniei publice, probabil deoarece nu include planuri concrete de acțiune. Unde sunt formulate și cum sunt reprezentate interesele și vocile sectorului non-guvernamental, atât de important într-o societate democratică și atât de puternic lovit de recesiunea COVID-19?
Cât privește vocile mediului de afaceri, am citit despre diagnoza realizată de Coaliția pentru Dezvoltarea României, am citit punctul de vedere al lui Cristian Tudorescu. Cine sunt însă actorii din sectorul privat care contribuie efectiv la formularea strategiei României pentru următoarele luni? Vor fi dezvoltate soluții de contact tracing, recomandate de Joint European Roadmap towards Lifting COVID-19 Containment Measures și, dacă da, cine participă la acest proces?
Anecdotele semi-amuzante privind măsurile arbitrare ale Primăriilor contribuie la percepția unei lipse de dialog cu actorii economici afectați. În Sectorul 3, în plină perioadă de izolare socială, parcurile goale sunt patrulate de colective de lucrători la salubritate care golesc coșurile de gunoi goale. Mai mult, echipe de muncitori, fără nicio distanțare socială, decupează asfaltul din jurul copacilor în forme dreptunghiulare, ori în scop estetic, ori pentru a pune borduri, eterna obsesie politică românească. Nu sunt chiar evenimente dramatice, dar sunt pretexte care pot stârni indignare, punând la îndoială echitatea cu care sectorul public stabilește priorități între sectoarele economice și cheltuielile bugetare.
Odată ce va fi depășită zona de criză și de decizii în regim de urgență, este momentul să re-evaluăm și alte politici ce afectează bunăstarea cetățenilor, precum închiderea parcurilor. Observ des înghesuiala pe trotuarele din jurul parcurilor, unde oamenii realizează activitățile fizice necesare și permise de Ordonanțele militare. Scoaterea din circuit a unor suprafețe largi în care oamenii pot efectiv menține distanța socială pare contraproductivă (o evaluare similară aici). În noua normalitate, gestiunea parcurilor și a altor bunuri publice trebuie realizată prin dezbateri transparente.
Este esențial ca izolarea socială să nu devină izolare politică și resentiment public.
INTERVIURILE HotNews.ro