Scenariul restructurarii datoriei Greciei prinde contur in Zona Euro

Asa cum s-a intamplat in America Latina, tabuul restructurarii datoriei este pe punctul de a cadea in Zona Euro, acest scenariu fiind de acum vizat la scena deschisa in Grecia, intr-o forma limitata, in ciuda puternicilor disensiuni pe care le suscita, relateaza AFP.

Dupa ce l-au exclus categoric, timp de luni intregi, mai multi oficiali europeni au iesit la lumina pentru a evoca ceea ce parea imposibil. Seful ministrilor de Finante din Uniunea Europeana, Jean-Claude Juncker, l-a calificat drept „restructurare dulce” trecand printr-o forma de re-esalonare.

Acest lucru nu se mai intampla acum in Argentina sau in Mexic, ci problema se pune in Zona Euro, care este totusi una dintre cele mai bogate din lume.

Si totusi, de ce vantul a inceput sa bata asupra Greciei?, se intreaba ziaristii de la AFP.

Aceasta tara, in ciuda unui efort masiv de reducere a deficitului bugetar, in cursul anului trecut, are in continuare o situatie bugetara critica. Deficitul sau public din 2010 a fost revizuit in crestere la 10,5% din PIB, ceea ce obliga la asanarea suplimentara a conturilor. In acelasi timp, recesiunea economica este mai puternica decat se estimase, iar impozitele nu aduc suficiente venituri statului.

Astfel incat Grecia nu va putea reveni in 2012, asa cum se prevazuse initial, la pietele internationale pentru a imprumuta aproape 30 de miliarde de euro, cu scopul de a-si refinanta datoria.

Iesirea tarii din Uniunea Monetara nefiind o optiune pentru nimeni, deoarece ar saraci masiv Grecia si ar ameninta intreaga Zona Euro, ideea de a acorda mai mult timp acestei tari pentru a-si rambursa datoria incepe sa castige teren.

O restructurare radicala a datoriei este pentru moment exclusa la nivel oficial, chiar daca pietele sunt convinse ca tot aici se va ajunge: datoria ajunge la 150% din produsul intern brut.

Europenii sondeaza acum mai degraba o „reprofilare” a imprumuturilor contractate la creantieri publici si privati.

Transele de rambursare vor fi re-esalonate, in urma unui aranjament negociat cu creantierii pentru a evita o incetare de plati care ar crea panica. Fara indoiala, acest aranjament va fi insotit de noi imprumuturi europene si de la FMI, peste cele 110 miliarde euro promise anul trecut.

O alta optiune, apropiata, ar fi ca bancile creantiere sa accepte sa-si reinnoiasca liniile de credit. Aceasta solutie a fost deja folosita in anumite tari din Europa de Est la varful crizei financiare mondiale.

Care va fi atitudinea bancilor private? „Daca alternativa este sa-si piarda investitiile pentru ca Grecia nu va avea mijloace sa ramburseze, nu vor avea alternativa”, comenteaza Ferdinand Fichtner, economist la institutul german DIW.

Pentru a ajunge totusi la aceste solutii, Grecia va trebui sa-si dubleze eforturile pentru a-si asana bugetul, in ciuda furiei populatiei si intr-un context social degradat de o profunda recesiune. Partenerii sai cer mai multe privatizari, si repede.

Ramane insa de invins opozitia Bancii Centrale Europene fata de orice idee de restructurare, dura sau moderata, susceptibila de a crea panica pe piete si de a deveni un precedent periculos.