Schimbări pe piața muncii: Angajații vor putea raporta confidențial violența sau hărțuirea la locul de muncă. Ce amenzi riscă firmele care nu vor permite asta

Angajatorii vor fi obligați să implementeze mecanisme de raportare confidențială a cazurilor de violență și hărțuire la locul de muncă, în caz contrar fiind pasibili de amenzi cuprinse între 3.500 de lei și 7.000 de lei, potrivit unui proiect de lege adoptat joi de Guvern. Actul va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

Guvernul a aprobat joi trei proiecte de legi prin care se vor introduce obligații clare pentru angajatori menite să prevină și să combată violența și hărțuirea la locul de muncă, a anunțat Ministerul Muncii, inițiatorul acestor acte.

Primul act normativ, care modifică și completează Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, prevede că angajatorii au la dispoziție 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a noului act normativ pentru a-și adapta regulamentul și procedurile interne cu noile dispoziții, respectiv:

• includerea în reglementările interne a regulilor privind prevenirea violenței și hărțuirii, dar și a riscurilor psihosociale asociate acestora;
• identificarea și evaluarea riscurilor împreună cu sindicatele sau reprezentanții salariaților;
• informarea și instruirea adecvată a lucrătorilor cu privire la pericolele și riscurile identificate de producere a violenței și hărțuirii și la măsurile de prevenție și protecție asociate, inclusiv cu privire la drepturile și responsabilitățile lucrătorilor și ale altor participanți la procesul de muncă;
• adoptarea unor politici interne care să cuprindă un mecanism confidențial de raportare.

Mai exact, angajatorul va fi obligat „să adopte în consultare cu sindicatele sau reprezentanții lucrătorilor, după caz, și să implementeze o politică cu privire la violența și hărțuirea la locul de muncă care să cuprindă inclusiv un mecanism intern de raportare confidențială a cazurilor de violență și hărțuire”, potrivit proiectului de lege.

În cazul nerespectării acestor obligații, documentul prevede sancțiuni contravenționale între 3.500 de lei și 7.000 de lei, aplicabile după expirarea termenului de 90 de zile.

Un al doilea act normativ adoptat de guvern introduce modificări la Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii pentru protecția angajaților și în cazul altor categorii de locuri de muncă, cum ar fi:

• toate spațiile publice și private atunci când acestea constituie un loc de muncă;
• locurile în care salariatul este plătit, se odihnește, mănâncă sau folosește grupurile sanitare, instalațiile pentru spălare și vestiare, puse la dispoziție de către angajator;
• deplasările în interes de serviciu, perioada instruirii, formării, evenimentelor sau activităților sociale in legătură cu munca;
• comunicările online care au legătură cu munca.

Au fost introduse și obligații ale angajatorilor care să protejeze victimele violenței și a hărțuirii:

• asigurarea protecției victimelor împotriva oricăror noi abuzuri sau presiuni exercitate împotriva lor;
• protejarea dreptul la viață privată a persoanelor implicate și confidențialitatea derulării procedurilor privind respectarea legislației referitoare la violența și hărțuirea în domeniul raporturilor de muncă;
• în situația în care există un pericol iminent și grav pentru viața, sănătatea sau siguranța salariaților din cauza violenței și hărțuirii, angajatorul poate modifica temporar locul sau felul muncii cu acordul salariatului, corespunzător pregătirii profesionale a salariatului;
• în cazul în care există un pericol iminent și grav pentru viața, sănătatea sau siguranța salariaților din cauza violenței și hărțuirii, acolo unde nu este posibilă modificarea locului sau felului muncii, inclusiv în situația în care nu este posibilă prestarea muncii în regim de telemuncă, angajatorul acordă zile libere plătite pentru salariații victime ale violenței și hărțuirii.

Pentru nerespectarea acestor noi măsuri de protecție a victimelor sunt introduse sancțiuni contravenționale de la 30.000 la 50.000 lei.

Al treilea proiect adoptat de Guvern extinde competențele inspectorilor de muncă și completează în acest sens prevederile Legii nr.108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii.

Concret, în cazul sesizării unor fapte de discriminare sau hărțuire la locul de muncă, inspectorii de muncă nu au obligația, prin excepție de la prevederile art. 18 din Legea nr. 108/1999, de a păstra confidențialitatea asupra identității persoanei care a formulat sesizarea, dacă aceasta își exprimă acordul prealabil, pentru realizarea verificărilor necesare constatării situației existente la locul de muncă.

Investigarea acestor situații necesită realizarea unor verificări complexe la locul de muncă, vizând aspectele sociale ale activității angajatului supus hărțuirii sau violenței, verificări care nu pot fi realizate fără divulgarea identității persoanei vătămate.

În aceste condiții, pentru a permite stabilirea stării de fapt, este necesar ca inspectorii de muncă să poată comunica identitatea persoanei afectate, cu acordul prealabil al acesteia.

Decizia a fost agreată în cadrul grupului de lucru constituit la inițiativa Cancelariei Prim-ministrului și coordonat de Secretariatul General al Guvernului, din care au făcut parte reprezentanți ai ministerelor cu responsabilități în domeniu, ai organizațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, precum și ai organizațiilor neguvernamentale active în domeniul social.