Scrisoare deschisă a Consiliului Elevilor, susținută de asociațiile de studenți și părinți: Solicităm reluarea dezbaterilor pentru planurile-cadru de la liceu

​Consiliul Național al Elevilor solicită, într-o scrisoare deschisă semnată și de organizațiile de studenți și de părinți, reluarea dezbaterilor în cadrul grupului de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru pentru liceu, despre care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, afirma că vor fi gata abia la toamnă, astfel că elevii claselor a noua, care au avut în fiecare an de studiu o programă nouă, vor învăța după planurile-cadru vechi.

„Actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene. Relevante în acest sens sunt rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și/sau înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor”, susțin elevii în scrisoarea deschisă.

Redăm integral scrisoarea:

„Încă din anul 2017, atunci când s-a dorit pentru prima dată modificarea actualei arhitecturi curriculare, planurile-cadru au reprezentat un adevărat punct nevralgic pentru învățământul preuniversitar din România.

De multe ori, elevii din țara noastră declară vehement că școala nu le satisface cu adevărat nevoile educaționale și, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al școlii românești: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene. Relevante în acest sens sunt rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și/sau înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor. Vedem, așadar, o divizare constantă și evidentă în sistemul de învățământ preuniversitar din România, la toate nivelurile.

În urmă cu opt ani, se înființa clasa pregătitoare. De atunci, elevii au învățat după alte planuri-cadru, alcătuite special pentru a modifica, în timp, arhitectura curriculară a întregului sistem. Totuși, însă, ne aflăm în situația în care această primă generație, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să învețe la liceu după aceleași planuri-cadru ca și până acum, chiar dacă întregul parcurs educațional al acestor elevi a fost modificat substanțial, prin introducerea de discipline, competențe și conținuturi noi. Cauza acestei situații este tergiversarea inexplicabilă a procesului de modificare a planurilor-cadru pentru liceu, dar și reticența și divergențele de viziune ale miniștrilor și ale reprezentanților societății civile.

În forma lor actuală, propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani.

Ne aflăm într-un moment crucial pentru sistemul educațional din România, în care putem să reflectăm asupra a ceea ce nu a funcționat în ultimii ani și să luăm atitudine pentru a schimba în bine elementele de bază, precum finanțarea, curriculumul, formarea cadrelor didactice, participarea elevilor la procesele decizionale din școală etc. Proiectul Președintelui României, România Educată, oferă o perspectivă clară pe tema curriculumului centrat pe elev: unul dintre pilonii din arhitectura sistemului de educație românesc presupune ca sistemul de învățământ să fie centrat pe nevoile beneficiarului, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia.

În plus, pentru a ne asigura de faptul că implementarea noilor planuri-cadru va fi posibilă, este necesară realizarea unei analize de costuri (privind modificarea normării cadrelor didactice ș.a), care să reprezinte unul dintre punctele de plecare pentru conturarea finanțării educației în anii următori.

Având în vedere toate aspectele prezentate mai sus, semnatarii prezentei scrisori vă solicită reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educației, astfel încât, până la finele anului 2021, noua arhitectură curriculară să fie deja creionată, iar viitoarele generații de elevi să poată învăța după programe noi, adaptate cerințelor societății actuale.”

Semnatari alături de CNE: Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Consiliul Tineretului din România, Organizația Salvați Copiii România, Fundația Agenția Împreună, Federația Coaliția pentru Educație, MAKOSZ – Uniunea Liceenilor Maghiari din România, Părinții cer schimbare – grup civic, Asociația Școlilor Particulare din România.

„Pe de o parte se dorește reducerea numărului de ore, pe săptămână, pe de altă parte se dorește introducerea unor discipline precum: educație financiară, educație rutieră, educație pentru sănătate, educație juridică, educație sexuală. Toate sunt justificate. Se poate găsi o soluție inteligentă, un modul de educație pentru viață, de exemplu, care să aibă un timp bine determinat alocat, care să fie o disciplină mai puțin opțională, pentru că înțeleg că e nevoie de aceste competențe”, declara pe 5 martie Cîmpeanu, la EuropaFM, citat de edupedu.ro.

De altfel, acesta anunțase încă din februarie că planuri-cadru pentru liceu – numărul de ore alocat fiecărei discipline la fiecare clasă – aflate în dezbatere publică din 5 ianuarie vor fi amânate, acesta fiind „răul cel mai mic”, întrucât există foarte multe propuneri de modificare a acestora, iar noile manuale pentru clasa a noua nu ar fi gata mai devreme de luna decembrie.

„Ne îndreptăm către concluzia că e bine să ne mai gândim asupra configurației planurilor cadru, știm bine că sub un procent de 25% cadrele didactice pot preda după vechile planuri cadru. Cei de clasa a noua ar fi trebuit să aibă manuale noi. Manualului i se acordă o importanță mai mare decât ar trebui în școala românească, esențial este cât de competente sunt cadrele didactice”, a declarat atunci Cîmpeanu în cadrul unei dezbateri organizate de Cursdeguvernare.ro.

„Am spus că suntem în situația de a alege raul cel mai mic din păcate. Aceste planuri cadru au fost realizate și validate în cursul lunii august 2020. Când am preluat conducerea ministerului am spus că este improbabil mergând pe aceeași legislație să ai licitație pentru manuale mai repede de 7 luni… În decembrie am avea manual pe banca elevului de clasa a noua. O parte a răului ar fi să nu existe manuale, cel mai mare rău ar fi acela de a merge cu perseverența specifică celor care nu sunt, să spunem, din clasa superioară a inteligenței cu planuri cadru care să sacrifice patru generații. Peste o mie de propuneri de modificare avem”, a afirmat ulterior ministrul, răspunzând unei întrebări în acest sens.

„Pe filiera teoretică nu diferă mai deloc de vechile planuri cadru. Am spus, pentru cine a fost atent la nuanță, că ne indreptăm către concluzia amânării, înțelegând foarte bine consecința”, a concluzionat acesta.

Planurile-cadru la liceu au intrat în dezbatere publică pe 5 ianuarie. Acestea pot fi descărcate aici