Scrisoare deschisa catre Doamna Doina Cornea (de Brindusa Armanca)

Jurnalista Brindusa Armanca a transmis redactiei HotNews.ro o scrisoare deschisa adresata cunoscutei dizidente din perioada comunista, Doina Cornea. Scrisoarea este o reactie la interventia Doinei Cornea de marti, 1 Decembrie, la Realitatea TV. Redam integral continutul textului:

„Stimata Doamna, in 1 Decembrie, marti seara, am avut una dintre cele mai triste seri din ultimii ani. V-am auzit la ”Realitatea TV” comparand manifestatia din Piata Operei din Timisoara cu o mineriada: adica timisorenii ar fi minerii, dornici sa restabileasca ordinea cu batele, manipulati cu iscusinta de agenti infiltrati.

Am trecut cu un zambet peste nefericita analogie, dar ceea ce mi-a fost dat sa aud mai departe m-a umplut de uimire si amaraciune: ati calificat lumea adunata in piata pentru a protesta impotriva unor gesturi politice provocatoare, ca fiind ”oameni de slaba calitate”. Cum ati ajuns la aceasta concluzie, urmarind doar cele cateva secvente pe care televiziunile de stiri le-au difuzat cu zgarcenie? Dupa … ”fizionomie, dupa cum aratau”, ati argumentat cu seninatate.

Stimata doamna, am rezonat intotdeauna la mesajele publice pe care le-ati transmis, rare dealtfel, fiindca presa din Romania v-a neglijat pe nedrept opiniile. Va rog sa va amintiti cum ani de zile ati fost ridiculizata de o fituica toxica asa cum este ”Romania Mare”. Nu ideile v-au fost batjocorite acolo, nu curajul v-a fost luat la bani marunti, nu idealurile v-au fost contestate, fiindca decredibilizarea se face cu mijloace primitive si detestabile. V-au fost ridiculizate infatisarea, vocea, imbracamintea, varsta, statura. Ati fost ”executata” dupa … fizionomie.

M-a durut ca ati aplicat aceeasi grila timisorenilor mei. Poate unii dintre noi nu avem mereu haine bune cand iesim sa strigam in Piata Operei ”Jos comunistii!”. Poate unii dintre noi am imbatranit si nu mai suntem frumosi. Poate am obosit in anii cand ceream nu doar libertate si democratie, ci aveam in plus exigente candide ca punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara.

Se vor fi vazand frunti brazdate, la douazeci de ani de la Revolutie, in orasul intrat in buzunarul unor mafii si fratii cu tentacule in politica, unde numai acel loc a mai ramas al nostru: Piata Operei. L-am aparat ani de zile fiindca a fost si a ramas pentru noi spatiul privilegiat, kilometrul zero al sperantelor noastre. In decembrie 1989, cand am iesit cu zecile de mii, aratam prost. Eram hraniti prost, imbracati prost. Eram mai toti ”oameni de slaba calitate”. In decembrie 2009, printre ”oamenii de slaba calitate” se aflau prieteni de-ai mei, candva si prieteni ai dumneavoastra, erau vecinii mei, erau timisorenii.

Stiu ca pentru taberele si gastile politice dispuse oricand la un ”pupat Piata Independentei” timisorenii nu exista. Dar ma intreb cum de timisorenii nu mai exista pentru Dumneavoastra, cum ati ajuns sa contestati, cu argumente luate din cateva secvente fugare, fara informatii (fiindca televiziunile nu se mai simt de mult datoare sa ofere publicului informatii), posibilitatea ca niste oameni sa se indigneze, sa judece cu propriul cap, sa reactioneze liber de orice apartenenta de partid? Nu mai credeti in ”spiritul Timisoarei”, pe care l-ati glorificat candva? Va asigur ca el nu s-a stins.

O timisoreanca, pentru conformitate Brindusa Armanca„

Nota: Brindusa Armanca este jurnalista, profesor universitar, actualmente directoarea ICR Budapesta.