Scrutin imprevizibil în Olanda: o alegere între dreapta naționalistă a lui Geert Wilders și întoarcerea la centrul politic, după doi ani complicați
Olandezii merg la urne miercuri la doar doi ani de la precedentul scrutin, după ce un guvern de coaliție instabil s-a prăbușit, în urma neînțelegerilor pe tema migrației, scriu Reuters și AFP.
Olandezii votează miercuri într-un scrutin legislativ anticipat imprevizibil, o alegere între naționalismul lui Geert Wilders, care a condus, apoi a scufundat ultima coaliție conservatoare după doi ani de tensiuni, sau o revenire la centrul spectrului politic.
Având în vedere că partidele naționaliste se află în fruntea sondajelor în Marea Britanie, Franța și Germania, alegerile olandeze reprezintă un test care ar putea arăta dacă extrema dreaptă își poate extinde influența sau dacă a atins apogeul în anumite părți ale Europei, scrie Reuters.
Sondajele de opinie sugerează că avantajul considerabil pe care îl avea Partidul Libertății (PVV) al lui Wilders s-a redus, partidele tradiționale de dreapta și de stânga fiind practic la egalitate cu politicianul naționalist, un critic al UE, al migrației și admirator al președintelui american Donald Trump.
„Mesajul meu pentru toată lumea este că, dacă ne bazăm pe platforme pozitive este posibil să învingem populiștii și să colaborăm cu partidele de centru și de mijloc pentru a obține rezultate reale”, a declarat Rob Jetten, liderul partidului de centru D66, după ce și-a exprimat votul.
Principalele partide mainstream, inclusiv creștin-democrații de centru-dreapta (CDA), liberalii (VVD), precum și D66, care a câștigat popularitate în ultimele săptămâni, au declarat că nu vor intra într-o coaliție cu Wilders și partidul său.
Asta înseamnă că Wilders ar putea fi ținut în afara guvernului, cu excepția cazului în care ar câștiga cu o marjă neașteptat de mare.
Primul sondaj la ieșirea de la urne, care s-a dovedit a fi precis în trecut, va fi publicat la încheierea votului, la ora locală 21:00 (22.00, ora României).
Alegeri tot mai imprevizibile
Alegerile din Olanda au devenit din ce în ce mai imprevizibile, iar formarea unor coaliții stabile este o sarcină dificilă, care poate dura săptămâni sau luni.
Sondajele de opinie au arătat că aproape jumătate din electorat era încă indecis cu câteva zile înainte de vot.
„Principala întrebare, în opinia mea, este dacă putem învinge populismul”, a declarat liderul creștin-democrat Henri Bontenbal după ce și-a exprimat votul.
Wilders, unul dintre cei mai longevivi lideri populiști din Europa, este renumit pentru poziția sa dură împotriva islamului și trăiește sub protecție constantă din cauza amenințărilor cu moartea.
El propune economisirea banilor publici prin respingerea tuturor cererilor de azil – ceea ce ar încălca tratatele UE – și trimiterea refugiaților ucraineni de sex masculin înapoi în Ucraina, printre altele.
Wilders a condus partidul său spre o victorie spectaculoasă în alegerile precedente din 2023 și a format o coaliție conservatoare, deși partenerii săi au refuzat să-l susțină personal ca prim-ministru.
Tot el a decis să prăbușească guvernul în iunie din cauza refuzului partenerilor de a adopta măsurile sale dure împotriva refugiaților.
„Sper să obținem un rezultat bun. Pentru partidul meu este important să existe o prezență bună la vot, ca mulți oameni să meargă la vot”, a declarat Wilders miercuri.
„Trebuie să fim capabili să avem grijă de noi înșine”
În Volendam, un oraș pescăresc din apropierea Amsterdamului și bastion al lui Wilders, unii localnici au declarat la începutul acestei săptămâni că speră ca Wilders să câștige.
„Trebuie să fim capabili să avem grijă de noi înșine, și de aceea votez pentru PVV. Poporul nostru pe primul loc”, a declarat Jaap Schilder, 40 de ani, proprietar de magazin de pește și politician local, citat de Reuters.
PVV-ul lui Wilders a pierdut o parte din sprijin în favoarea creștin-democraților, al căror nou lider, Bontenbal, un personaj proaspăt pe scena politică, promite stabilitatea guvernului, dar și păstrarea valorilor tradiționale.
Analiștii spun că, dacă se va confirma, scăderea sprijinului pentru Wilders ar putea reflecta frustrarea alegătorilor față de luptele interne haotice din ultima coaliție. Laudele sale la adresa lui Trump și percepția olandezilor că președintele american este dispus să testeze limitele democrației americane îi neliniștesc, de asemenea, pe unii alegători.
Coaliții posibile
În vreme ce Wilders a fost de multă vreme principala voce împotriva migrației în Olanda, mai toate partidele au adoptat acum o parte din discursul său.
Cele trei mari provocări – lipsa locuințelor accesibile, costul asistenței medicale și gestionarea imigrației – sunt toate atribuite solicitanților de azil de către mulți alegători.
Prin urmare, chiar și Frans Timmermans, liderul stângii, dorește să limiteze numărul sosirilor, iar mai multe partide susțin deportarea tot mai strictă a migranților.
În ciuda succesului discursului său, Wilders ar putea rămâne de data aceasta în afara guvernului.
PVV, partidul condus de Wilders, care a câștigat alegerile din 2023, are șanse mari să termine pe primul loc și de data aceasta.
Dar după ce coaliția condusă de PVV s-a destrămat în iunie, două partide tradiționale s-au angajat să împiedice participarea acestuia la orice viitor guvern.
Creștin-democrații conservatori (CDA) și alianța Verzilor și a Laburiștilor (GL-PvdA), care au ales să rămână în opoziție, sunt la egalitate pe locul al doilea în sondajele de opinie, fiecare sperând să revendice funcția de prim-ministru.
Analiștii cred că două coaliții sunt posibile. Una este o coaliție în mare parte centristă formată din Verzi-Laburisti, CDA, D66 – un partid liberal progresist – și, potențial, VVD, partidul liberal care a petrecut mai mulți ani la guvernare.
Cealaltă este o alianță de dreapta între creștin-democrați, VVD, D66, partidul fermierilor și JA21, un partid populist nou-înființat.
INTERVIURILE HotNews.ro