Se renunță la testele cu salivă în școli. Ministrul Educației: Nu vrem o procedură mai greoaie / Ce argumente a dat INSP împotriva acestora

​Elevii nu vor putea fi testați cu teste non-invazive cu salivă la școală, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru HotNews.ro. Argumentele venite la solicitarea Ministerului Educației din partea Ministerului Sănătății și al Institutului de Sănătate Publică (INSP) au fost că acestea nu pot fi luate în calculul ratei de incidență și trebuie dublate de celalalte tipuri de teste, recunoscute.

„După ce mi-a răspuns Ministerul Sănătății argumentat, nu vor fi (teste cu salivă în școli – n.r.), a răspuns ministrul Educației pentru HotNews.ro.

„Atunci când mi-au spus că nu pot fi luate în calculul ratei de incidență, am înțeles că este într-adevăr o problemă la nivel de sistem”, a adăugat acesta.

Ministrul explicase anterior, într-o intervenție la PRO TV, că argumentele venite de la Ministerul Sănătății au fost că „testele non-invazive ar fi trebuit să fie dublate de teste antigen rapide, apoi de teste RT PCR”. „Am înțeles că procedura ar fi fost greoaie”, a declarat ministrul, la Pro TV.

Acesta a adăugat că un argument împotriva folosirii acestor teste a fost și acela că rezultatele lor nu pot fi folosite în calcularea ratei de incidență.

„Există și argumentul cu rezultatele fals pozitive care pot da o anumită încredere”, a mai spus ministrul.

Astfel, testele care vor putea fi folosite în școli rămân testele antigen rapide, cu recoltare din nas sau gât, pentru care este nevoie de personal medical specializat și de acordul scris al părinților.

Practic, testele non-invazive cu salivă, folosite în mai multe state europene, nu sunt interzise în România, iar școlile ar putea să le achiziționeze și folosească pe cheltuiala proprie, însă ele nu sunt luate în calcul în sistem.

Ministrul Educaţiei declarase luni că a solicitat în Comitetul interministerial şi Ministerului Sănătăţii aplicarea testării non-invazive în şcoli, menţionând că acest lucru trebuie rezolvat până la revenirea elevilor din vacanţă.

„În Comitetul Interministerial de joi am făcut această propunere, printr-o adresă scrisă, o solicitare din partea Ministerului Educaţiei, am transpus această idee şi către Ministerul Sănătăţii, solicitare către MS şi sunt convins că se vor apleca cu maximă atenţie în condiţiile în care din ce în ce mai multe state europene apelează la soluţia aceasta a testării non-invazive în şcoli. Ultimul exemplu este cel al Italiei, care s-a adăugat exemplului Germaniei, Austriei, Franţei în care aceste teste non-invazive sunt utilizate în şcoli. Ele sunt validate ulterior prin teste PCR, dar sunt un instrument foarte important pentru a asigura protecţia sanitară în şcoli. Este vorba de testarea elevilor care prezintă simptome specifice în timpul procesului de învăţământ, precum şi a elevilor care au luat la cunoştinţă că sunt contacţi ai unor cazuri confirmate”, a afirmat Cîmpeanu, la Palatul Parlamentului.

Cîmpeanu trimisese vineri o scrisoare noului ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, în care afirma:

• „În condițiile în care testele „non-invazive” sunt utilizate în școlile dintr-un număr din ce în ce mai mare de state europene, vă rugăm să analizați oportunitatea utilizării lor în unitățile și instituțiile de învățământ din România, în mod deosebit pentru testarea elevilor sau angajaților care prezintă simptome specifice pe durata programului de învățământ, precum și a celor care au luat la cunoștință că sunt contacți ai unor cazuri confirmate”

Organizația Salvați Copiii România a solicitat marți Guvernului, într-o scrisoare deschisă, introducerea acestor teste.

„Guvernele din Germania, Franța, Marea Britanie, Austria, Japonia, Italia și alte state au integrat imediat această soluție medicală în setul lor de măsuri de susținere a participării școlare a copiilor, ca prioritate în asigurarea protecției sanitare în școli. De pildă, la redeschiderea școlilor din 26 aprilie, guvernul italian a întărit măsurile de prevenire a răspândirii infecției cu Noul Coronavirus în sistemul educațional prin introducerea testelor salivare create de Spitalul Maggiore din Trieste, ce se dovedesc a fi ușor de administrat, înregistrând un procent extraordinar al fiabilității rezultatului (98%)”, precizau ei.

Amintim că testele non-invazive cu salivă pentru școli au reprezentat subiect de contre în trecut. Surse guvernamentale declarau la începutul lunii aprilie pentru HotNews.ro că testele cu salivă nu vor mai ajunge în școli în luna mai, după vacanța prelungită de primăvară, întrucât nu mai este timp pentru a fi introduse în protocoalele INSP și apoi pentru a derula procedura de achiziție, au explicat surse guvernamentale.

• Citește și: Fără teste din salivă în școli după vacanța de primăvară. În schimb, ministrul Educației trimite în țară secretarii de stat să vorbească despre importanța testării și vaccinării

Directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Adriana Pistol, a declarat pe 6 aprilie că testele care utilizează ca probă exudatul nazo-faringian şi saliva mai au nevoie de studii pentru a vedea dacă îndeplinesc criteriile de introducere în lista testelor acceptate.

„Practic, tipul de teste şi tipul de probă care este utilizată în confirmarea unui diagnostic de infecţie cu virusul SARS-COV-2 este o componentă esenţială din definiţia de caz, nu din metodologia de supraveghere în integralitatea sa. Definiţia de caz utilizată în România ţine cont de definiţia de caz existentă la nivelul tuturor statelor membre ale UE. Toate datele care sunt colectate la nivel naţional sunt colectate şi la nivelul Uniunii Europene.

Dat fiind că cel puţin deocamdată la nivelul Uniunii Europene nu s-a produs o modificare a definiţiei de caz care să ia în calcul tipul de probă saliva, noi analizăm în acest moment, astăzi chiar am avut o şedinţă a Comisiei de management şi îngrijiri a Ministerului Sănătăţii în care dezbatem acest lucru, încercăm să colectăm informaţii de la alte state membre. Aceste teste care utilizează ca probă exudatul nazo-faringian şi saliva sunt utilizate în câteva state, însă deocamdată, pentru ca să îndeplinească criteriile de introducere în lista testelor acceptate, criterii care sunt definite în documentele UE, mai au nevoie de studii”, a explicat Pistol, într-o conferinţă de presă.