Se va ieftini in curand creditarea, dupa miscarea de ieri a BNR? Teama mi-e ca nu

Experienta arata ca scaderea dobanzilor la credite nu urmeaza in mod necesar scaderii dobanzii cheie a BNR, indiferent de ce spun manualele de economie, analistii sau profesorii din scoli.Teoretic, deciziile BNR legate de modificarile nivelului dobanzii cheie se transmit prin canalul creditului „ardeleneste”, adica cu o incetineala care ar putea ajunge si la 9 luni. Mai mult, daca ne uitam cum s-au miscat dobanzile la credite in trecut, dupa miscari similare celei de ieri ale BNR, nu avem motive sa sarim in sus de bucurie.

In 12 februarie 2007, BNR a decis sa reduca dobanda cheie mai consistent decat ieri- de la 8,75% la 8%. M-am uitat peste datele legate la dobanzile la creditele noi acordate companiilor si persoanelor fizice, cu termene de peste 5 ani. La persoane fizice, creditele s-au ieftinit dupa doua luni cu 0,02% (nesemnificativ as zice), dupa care au reinceput sa creasca. In iulie au mai scazut putin, de la 11,73 la 11,61. In octombrie s-au dus iar la 11,8% si abia in decembrie s-au pozitionat la 11,3%.

In cazul companiilor, situatia a stat chiar pe dos. De la o dobanda de 11,18% in momentul luarii deciziei, in decembrie creditele date firmelor s-au scumpit la 11,55%, dupa ce pretul banilor urcase la 11,82% la jumatatea intervalului.

In februarie 2009, BNR a redus dobanda cheie cu 50 bp. Au resimtit companiile asta, la nivelul creditarii? Aproape deloc. Dobanda medie la creditele cu scadenta de peste 5 ani s-au miscat de la 6,75%, la 6,35% la un an dupa decizie, interval in care dobanda a urcat la aproape 8%, scazand ulterior.

Notez in treacat ca 2007 a fost un an in care nicio banca nu se poate plange ca nu a avut cui sa dea credite. In 2009, primele semne ale crizei incepusera insa sa apara, iar in acest an, cererea solvabila de credite este foarte scazuta.

Istoriceste vedem ca degeaba coboara BNR dobanda, ca bancile nu isi aliniaza costul creditului la noile conditii. Explicatiile sunt simple, iar bancile au dreptate. Costul creditului este format pe piata interbancara, unde dobanzile par sa nu tina cont de deciziile Bancii Centrale. Cand BNR cota la 8% dobanda cheie, dobanzile pe interbancar erau mai sus cu peste 2pp.

In plus, Statul se afla intr-o postura destul de proasta fata de sistemul bancar. Aflat in mare foame de bani, ar fi in stare sa plateasca dobanzi si mai mari decat o fac acum, mai ales ca din punct de vedere al veniturilor, primele luni din an sunt luni moarte. Cum bancile stiu bine ca isi pot plasa confortabil banii la stat, de ce i-ar imprumuta mai ieftin pe oamenii de afaceri sau pe cetatenii romani? Tine de logica economica sa iti plasezi cat mai eficace resursele, la urma urmei.

Una peste alta, celor care iau in calcul cu optimism reducerea costului creditarii, ii rog sa mai aiba rabdare. Revenirea creditului nu se va produce mai repede decat revenirea economiei. Care inca e cu gripa, iar „vitaminele bancilor”- creditele date Statului, amana insanatosirea sustenabila a economiei.