Condamnați într-un dosar cu mită de 20 de milioane de euro. Pentru ce primiseră șase și șapte ani de închisoare Ionuț Costea și Sebastian Vlădescu, eliberați acum de Curtea Supremă
Fostul director al Eximbank Ionuț Mircea Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, și fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu au fost puși în libertate în urma deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, la doi ani după ce aceeași instanță a decis că cei doi au participat la o schemă de corupție prin care s-au făcut plăți ilegale de 20 de milioane de euro, pe durata a 12 ani. Acum, ÎCCJ a admis cererile de recurs în casație depuse de aceștia, o procedură extraordinară de atac.
Procesul în care au fost condamnați cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, și Sebastian Vlădescu a început în noiembrie 2019, când DNA a trimis instanței rechizitoriul în care scria că reprezentanții unui consorțiu de firme străine au dat „comisioane” unor demnitari sau înalți funcționari ai statului române pentru contracte de reabilitare a unor tronsoane de căi ferate.
Șpăgi primite în perioada 2005-2017
Procurorii susţin că activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape. Astfel, prima etapă – în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR (Mihaela Mititelu – n.r.), să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi.
„O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 – 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia”, arăta DNA.
Ce sume de bani au ajuns la Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea
Procurorii anticorupție susțineau că „în acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro”.
„A doua etapă – în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu”, arăta DNA.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate. Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora.
Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro.
Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Prima decizie în instanță, după trei ani de la începerea procesului
În martie 2022, în urma sentinței primei instanțe, fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu a fost condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare cu executare, în timp ce fostul parlamentar PNL Cristian Boureanu a primit o pedeapsă de 4 ani și 3 luni. Mircea Costea a primit 7 ani de închisoare, Mihaela Mititelu – 4 ani de închisoare cu executare, iar Constantin Dascălu – 5 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
Pedepse reduse la Curtea Supremă
Sentința definitivă a fost pronunțată de către ÎCCJ pe 26 mai 2023. Instanța a redus pedeapsa lui Vlădescu la 7 ani și 4 luni de închisoare, iar lui Costea la 6 ani.
În cazul fostului parlamentar Cristian Boureanu, judecătorii au anulat condamnarea de 4 ani şi 3 luni de închisoare pentru trafic de influenţă ca urmare a prescrierii faptelor.
Din același motiv au scăpat de închisoare Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Mihaela Mititelu, o apropiată a conducerii Companiei Naţionale CFR.
Pe latură civilă, magistraţii au decis confiscarea specială a sumelor:
- 3.990.248 lei, 2.177.000 euro şi 65.000 euro de la Sebastian Vlădescu;
- 3.121.328 lei şi 1.919.900 euro de la Mircea Ionuţ Costea;
- 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro de la Mihaela Mititelu;
- 1.114.000 euro de la Constantin Dascălu;
- 2.111.799 euro de la Cristian Boureanu;
- 214.874 euro, virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la ANABI.
Vlădescu s-a predat, Ionuț Costea a fugit din țară
În ziua pronunțării sentinței, Sebastian Vlădescu s-a prezentat la poliție pentru executarea pedepsei, însă Ionuț Costea nu a mai putut fi găsit astfel că a fost dat în urmărire generală.
În ianuarie 2025, a fost localizat în Turcia, iar autoritățile române au cerut extrădarea. Poliția turcă l-a reținut în februarie, iar procedurile de extrădare au fost finalizate în luna iunie, astfel că Ionuț Mircea Costea a fost adus în țară pe 24 iunie.
Astfel, Costea a primit 7 ani în primă instanță, pedeapsa i-a fost redusă la 6 ani în apel, iar din această sentință a executat ceva mai puțin de șase luni de închisoare.
În cazul lui Vlădescu s-a ajuns de la o condamnare de 8 ani și 6 luni la una de 7 ani și 4 luni, din care a executat 2 ani și ceva mai mult de 5 luni. Ceilalți trei inculpați au scăpat nu prin achitare, ci prin prescrierea faptelor.
Decizia ÎCCJ care a dus la eliberarea lor
Astăzi, 4 noiembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Jusție, condusă din luna septembrie de Lia Savonea, a decis, să admită recursurile în casație formulate de cei doi și să-i elibereze.
Lucru care s-a și întâmplat câteva ore mai târziu, când Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea au ieșit din închisoare.
Sebastian Vlădescu și Mihai Costea au formulat recursul în casație, o cale extraordinară de atac, considerând că instanța care i-a condamnat, adică ÎCCJ, a greșit atunci când a încetat procesul penal, pe motiv de prescripție, doar în cazul celorlalți trei inculpați din dosar.
În decizia sa de acum, ÎCCJ a indicat către o decizie a CCR, care vizează o excepție de neconstituționalitate ridicată de fostul primar de Toplița, Stelu Platon, în 2022. Condamnat cu suspendare pentru fraude cu fonduri europene, Platon reclama un articol din Codul de Procedură penală care limita dreptul condamnaților de a formula recurs în casație.
Patru judecători de la ÎCCJ au decis să admită recursul în casație. Este vorba despre Lia Savonea, Eleni-Cristina Marcu, Adrian Gluga și Gheorghe-Valentin Chitidean. Elena Barbu a fost judecătoarea care s-a opus admiterii căii extraordinare de atac, însă opinia ei minoritară nu a mai contat în decizia finală.
Prejudiciul tot trebuie recuperat, subliniază ÎCCJ
„Este important de subliniat că decizia CCR afectează doar aspectul penal al cauzelor vizate, obligațiile civile și măsurile de confiscare dispuse rămânând valabile, astfel încât interesul public în repararea prejudiciilor este asigurat”, a transmis Curtea Supremă, în comunicatul în care anunța decizia de a admite recursul.
Astfel, în comunicat, scrie că Sebastian Vlădescu „rămâne să plătească” sumele de 3,9 milioane de lei, precum și 65.000 de euro. Totodată, potrivit ICCJ, s-a dispus și „confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat”.
În cazul lui Ionuț Costea, el mai trebuie să plătescă „sumele de 3,1 milioane de lei și de 1,9 milioane de euro”,
Totodată, au fost menținute măsurile asiguratorii instituite până la concurența sumelor confiscate, precizează Curtea Supremă, care spune că măsurile civile dispuse totalizează 7.1 milioane de lei și 4.1 milioane de euro.
INTERVIURILE HotNews.ro