Secretarul general al NATO: Scutul antiracheta al NATO nu e scump, dar e necesar – 200 de milioane de euro pentru 10 ani, impartiti la 28 de aliati

Un scut antiracheta al NATO, complementar cu cel al americanilor si politica portilor deschise ale Aliantei, au fost cele doua teme pe care secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen le-a dezvoltat in declaratiile de presa facute vineri in urma intrevederii cu ministrul de externe Teodor Baconschi. Sistemul antiracheta are niste costuri mici, fata de efectele sale, a spus Rasmussen, care a subliniat si ca pozitia adoptata de NATO la Summit-ul de la Bucuresti privind aderarea Ucrainei si Georgiei ramane valabila.

Secretarul general al NATO si-a inceput discursul multumind Romaniei pentru angajamentul in cadrul Aliantei si pentru contributia cu trupe la misiunea din Afghanistan, remarcand faptul ca „soldatii romani fac o treaba foarte buna” acolo.

Preocuparea sa insa a fost sa vorbeasca despre scutul antiracheta al NATO, complementar cu cel al SUA, asupra caruia ar trebui sa se ia o decizie la Summit-ul NATO de la Lisabona, din acest an. „Dau o mare importanta unui sistem antiracheta puternic si eficient, care sa acopere toti aliatii. Suntem in fata unei amenintari reale, Iranul are o tehnologie capabila sa laseze rachete care sa loveasca tinte in orase ale Europei”, a spus secretarul general al NATO.

El a adaugat ca este o chestiune esentiala protejarea impotriva acestor rachete si a remarcat faptul ca SUA au propriul scut, unii aliati au sisteme care sa le protejeze trupele din teatrele de operatiuni. „Intrebarea este de ce sa nu ne protejam toti cetatenii? Tehnic si militar este viabil, economic e posibil. Costul aditional al sistemului NATO va fi mai mic de 200 de milioane de euro, impartit in 10 ani si suportat de 28 de aliati. Este un cost foarte mic si este dobligatia noastra sa profitam de aceasta oportunitate. Sper ca la Summit-ul de la Lisabona, scutul antiracheta sa devina o misiune a NATO”, a spus Aders Fogh Rasmussen.

Porti in continuare deschise pentru Georgia si Ucraina si pentru Balcani

Toate tarile din Europa sunt libere sa decida daca vor sau nu sa adere la NATO, insa Alianta isi mentine pozitia adoptata la Summit-ul de la Bucuresti, a spus secretarul general al NATO. Fireste, se refera la Ucraina, intrucat noul lider de la Kiev a renuntat la ideea aderarii la NATO, mai ales in contextul apropierii de Rusia. „Ucraina decide cum va evolua relatia sa cu NATO”, a spus Rasmussen, subliniind ca „pozitia noastra ramane aceeasi”, adica Georgia si Ucraina vor adera la NATO cand vor indeplini toate criteriile necesare. Nu e o chestiune daca vor adera, ci cand, aratau concluziile summit-ului de la Bucuresti.

Politica portilor deschise se aplica si tarilor din Balcani, pe care – spune Rasmussen – ii doreste membri ai UE si NATO. El a amintit ca Muntenegrul si Bosnia-Hertegovina au primit recent, prima in decembrie, a doua in martie, Membership Action Plan, adica planul de masuri in vederea aderarii, un pas inainte de demersurile aderarii la NATO. „MAP nu este o garantie a aderarii, dar este un pas inainte, este un framework si un angajament al tarilor respective ca vor indeplini criteriile necesare aderarii”, a subliniat secretarul general al NATO.

Baconschi – Vom fi in continuare un aliat loial, predictibil, transparent si responsabil

„Suntem bucurosi sa constatam ca viziunea noastra asuprea rolului NATO in secolul 21 coincide, ca avem aceleasi ambitii”, a spus, la randul sau, seful diplomatiei romane, Teodor Baconschi.

Ministrul de externe a exprimat multumirea Romaniei ca noul secretar general al NATO – Rasmussen se afla pentru prima data in Romania in aceasta calitate – are intentia de a promova politica usilor deschise care sa duca ulterior la extinderea Aliantei prin integrarea statelor Balcanilor de Vest.

Baconschi a vorbit si despre relatia NATO-Rusia, aratand ca a „impartasit realismul Secretarului General”. „Avem o abordare duala, in primul rand ramanem loiali principiilor de baza ale Aliantei, iar in al doilea rand suntem dispusi sa identificam toate temele de interes comun, de la Afghanistan si interesul comun de a opri raspandirea de droguri si a celulelor teroriste, pana la combaterea atacurilor cibernetice”, a spus Baconschi.

In finalul declaratiei, ministrul de externe a rezumat pozitia Romaniei: Vom continua sa ramanem un aliat loial, predictibil, transparent si responsabil.”