Șeful NATO, vizită în Bosnia în contextul situației incandescente din țară: „Nu este 1992 și nu vom lăsa să apară un vid de securitate”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și-a exprimat susținerea pentru guvernul federal al Bosniei, care este blocat într-o luptă pentru putere cu liderii etnicilor sârbi, și a promis că alianța nu va lăsa „să apară un vid de securitate”, relatează AFP.

Tensiunile s-au întețit luna trecută, când liderul etnicilor sârbi, naționalistul pro-rus Milorad Dodik, a fost condamnat la un an de închisoare și a primit interdicția de a mai face politică pe o perioadă de șase ani, pentru că l-a sfidat pe Christian Schmidt, înaltul reprezentant internațional care este însărcinat cu supravegherea acordurilor ce au pus capăt războiului din anii `90.

Statul Bosnia și Herțegovina este împărțit în două regiuni autonome – Republica Sârbă și Federația croaților și bosniacilor. Potrivit Reuters, cele două sunt legate printr-un guvern central slab, care nu a reușit să depășească diviziunile persistente.

Dodik, care conduce Republica Sârbă, a rămas de neclintit după condamnare și a semnat controversatele legi care interzic poliției federale și sistemului judiciar central să opereze în regiunea autonomă. Legile au fost blocate între timp de Curtea Constituțională a Bosniei, care avertizează că acestea ar putea avea „consecințe grave și inevitabile”, punând în pericol ordinea constituțională și suveranitatea țării.

Săptămâna trecută, Milorad Dodik a ignorat și citația pe care i-a trimis-o procurorul general al Bosniei, care îl anchetează în baza acuzațiilor de subminare a constituției.

Mark Rutte s-a deplasat la Sarajevo și a discutat cu cei trei membri ai președinției tripartite din Bosnia și Herțegovina, cărora le-a cerut să contribuie la aplanarea luptelor politice.

„Nu este 1992 și nu vom lăsa să apară un vid de securitate”, a declarat secretarul general al NATO într-o conferință de presă, referindu-se la anul în care a izbcunit sângerosul conflict interetnic din Bosnia.

Republica Sârbă și federația musulmanilor și a croaților au propriile guverne și parlamente, iar printre slabele instituții centrale care le leagă se numără și președinția tripartită, compusă din câte un reprezentant al etnicilor sârbi, croați și bosniaci.

EUFOR, forța UE de menținere a păcii, a anunțat că va „crește temporar” efectivele misiunii.

Acțiunile lui Dodik vin în contextul tensiunilor cu înaltul reprezentant internațional pentru Bosnia și Herțegovina, Christian Schmidt, care are puteri ample pentru a interveni în guvernarea țării.

Liderul Republicii Sârbe deja promvoase două legi pentru ca regiunea să nu mai recunoască deciziile luate de Înaltul Reprezentant și de Curtea Constituțională a Bosniei. Situația s-a soldat cu condamnarea pe care a primit-o liderul etnicilor sârbi luna trecută.

Milorad Dodik promovează o agendă separatistă de ani de zile, amenințând în mod repetat că va retrage reprezentarea sârbă din instituțiile centrale ale Bosniei, inclusiv din armată, din sistemul judiciar și din cel fiscal, ceea ce a dus la decizia SUA de a introduce sancțiuni.

Vizita lui Rutte s-a concretizat și în contextul preocupărilor care există la nivelul NATO ca urmare a schimbărilor pe care le implementează administrația Trump în politica externă a SUA, schimbări care au dus la reviziuirea relațiilor cu mulți dintre îndelungații parteneri ai Washingtonului.

NATO, a cărei intervenție în războiul din anii `90 a ajutat la încheierea unui conflict în care au pierit aproape 100.000 de oameni, contribuie la asigurarea securității Bosniei și lucrează îndeaproape cu EUFOR, având un sediu la Sarajevo.