Șeful securității naționale de la Chișinău acuză Rusia că se implică pentru a influența referendumul privind apartenența la UE
Kremlinul recurge la dezinformare și la bani în campania pentru referendumul de apartenență la UE a Republicii Moldova, a declarat șeful securității naționale de la Chișinău pentru Politico.
Consilierul pentru securitate națională al Moldovei, Stanislav Secrieru, a declarat pentru Politico că Rusia a început un „atac fără precedent” al tacticilor hibride împotriva fostei republici sovietice în perioada premergătoare votului național de luna viitoare privind aderarea sau nu la bloc.
„Ne confruntăm cu o strategie înfricoșătoare: exploatarea fricii – în special a fricii de război”, a spus el. „Mașinăria de dezinformare a Rusiei leagă, pentru prima dată, în mod periculos încercarea Moldovei de a adera la UE de amenințarea războiului în interiorul granițelor noastre.”
Potrivit lui Secrieru, președintele proeuropean Maia Sandu este ținta centrală a unui „blitz digital nerușinat” menit să delegitimeze legăturile tot mai strânse ale țării cu Occidentul.
„Autoritățile de aplicare a legii estimează că 50 de milioane de euro au fost direcționate către alegerile de anul trecut, fiind folosite pentru a cumpăra pe toată lumea, de la propagandiști la alegători vulnerabili”, a adăugat el. „Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale și referendumul, anticipăm un aflux și mai mare de fonduri ilicite, estimările sugerând că Rusia va cheltui aproximativ 100 de milioane de euro pentru interferența în procesele democratice moldovenești în acest an.”
Agențiile de informații ale Kremlinului, a spus el, „inundă peisajul politic cu partide și candidați clonați, de la pro-ruși la pro-europeni falși”.
Maia Sandu candidează pentru a fi realeasă pentru un al doilea mandat atunci când alegătorii se vor prezenta la urne pe 20 octombrie, iar o coaliție formată din mai mult de o duzină de partide pro-occidentale solicită cetățenilor să voteze „da” în cadrul unui referendum privind planurile de aderare la UE. Moldova a primit statutul de țară candidată anul trecut, iar negocierile de aderare au început în decembrie.
Bruxelles a desfășurat o misiune civilă în națiunea est-europeană pentru a contribui la consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor hibride din partea Rusiei. Vara trecută, serviciile secrete ucrainene au avertizat că au interceptat un complot de răsturnare violentă a guvernului, finanțat de Moscova. Politicianul pro-rus Ilan Șor a fost acuzat că a încercat să organizeze lovitura de stat, iar partidului său i s-a interzis să prezinte candidați la alegeri.
O nouă informare privată elaborată de Centrul Stockholm pentru Studii Est-Europene, văzută de Politico, a concluzionat că Rusia finanțează în mod activ o mână de grupuri de opoziție și că activiștii – unii recrutați prin intermediul cluburilor sportive locale – au fost instruiți în Rusia cum să provoace ofițerii de poliție, forțând utilizarea de gaze lacrimogene. Platformele de social media precum TikTok și Telegram au fost, de asemenea, utilizate pentru a viza tinerii, a concluzionat raportul, solicitând Bruxellesului să facă presiuni asupra companiilor de tehnologie pentru a lua măsuri.
Săptămâna aceasta, Moldova a interzis cinci instituții media rusești de stat, iar Secrieru a declarat că țara își consolidează acum apărarea împotriva atacurilor cibernetice. „Ei joacă pe frică, știind că fereastra noastră pentru aderarea la UE nu va rămâne deschisă la nesfârșit”, a spus el.