Șeful spionajului militar eston: Vladimir Putin nu și-a schimbat planurile, pentru ucraineni urmează o iarnă grea / Unde masează armata rusă trupe

Colonelul Ants Kiviselg, șeful serviciului de informații al armatei estone, afirmă într-un interviu acordat RBC Ucraina că pentru ucraineni urmează o nouă iarnă grea și că Rusia masează trupe în regiunile Lugansk și Donețk din estul țării.

Întrebat despre jurnaliștii ucraineni despre impasul în care a ajuns ofensiva de vară a Kievului, Kiviselg nu a răspuns direct, amintind însă că Rusia a avut mult timp să își consolideze liniile defensive și că în unele sectoare ale frontului are avantajul în aer.

„Prin urmare, este dificil pentru Ucraina să elibereze Crimeea și să izoleze rușii din anumite teritorii”, a spus el, adăugând însă că loviturile forțelor ucrainene în spatele liniilor frontului pun presiune pe sistemul logistic al armatei ruse.

„Și știm că, dată fiind cantitatea de artilerie pe care rușii o folosesc, ei au nevoie de logistică. Forțele armate ucrainene fac o treabă grozavă” la acest capitol, a declarat colonelul eston.

RBC Ucraina amintește că statele baltice au fost primele țări care au oferit toate asistența posibilă Ucrainei imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei. „În cercurile politice estone explicația e simplă: ei au o graniță cu Rusia și înțeleg potențialele amenințări din viitor”, notează RBC.

În ceea ce privește armata rusă, Kiviselg afirmă că aceasta este „mai oportunistă”. „Dacă există șansa de a captura mai multe teritorii, ei (n.r. rușii) o vor folosi”, a declarat colonelul eston.

„Dar deocamdată vedem că rușii concentrează un număr mare al forțelor lor în regiunile Lugansk și Donețk. Aș vrea de asemenea să scot în evidență că iarna va fi grea pentru ucraineni. Rusia va continua să atace infrastructura civilă și critică pentru a-i priva pe ucraineni de electricitate”, a explicat acesta.

Șeful serviciului de informații militare al Estoniei spune că Rusia nu a pierdut „foarte puține” avioane de luptă

Întrebat despre cantitatea de arme de care armata rusă dispune, Kiviselg a răspuns că, înainte de începerea războiului, aceasta se putea baza pe 9.000 de tancuri și 36.000 de blindate.

„Chiar dacă țineți cont de faptul că echipamentul lor este depășit și ei pot echipa corespunzător doar una din trei unități, tot rămâne un număr uriaș: 3.000 de tancuri și 12.000 de blindate”, a spus colonelul, fără a intra în detalii despre capacitățile actuale ale armatei ruse.

În schimb, el a menționat că Rusia poate produce în prezent în jur de 1,5 milioane de proiectile de artilerie anual și că producția este în creștere în condițiile în care economia rusă a devenit una de război.

„Dar asta nu include rachete balistice, de exemplu. Ei nu pot produce rachete balistice în asemenea cantități”, a precizat Kiviselg. În plus, „există provocări legate de sistemele lor de artilerie. Ei încearcă să le înlocuiască, dar este o provocare pentru Rusia”, a mai spus acesta.

În pofida unor lovituri spectaculoase reușite de militarii ucraineni împotriva aviației ruse, Kiviselg afirmă că Rusia a pierdut „foarte puține avioane de luptă”.

Armata ucraineană afirmă că a doborât în total 322 de avioane militare rusești de la începerea războiului, în timp ce site-ul independent Oryx a confirmat 93 de pierderi.

Putin nu crede că țările mici ar trebui să aibă o „voință proprie”, potrivit ofițerului eston

Șeful serviciului de informații militare al Estoniei a avertizat în acest sens că, în pofida faptului că nu au reușit să obțină supremația aeriană deasupra Ucrainei, forțele aeriene rusești (sau „aero-spațiale”, cum le numește Moscova) încă au suficiente capabilități și în unele sectoare ale frontului ele sunt eficace împotriva trupelor ucrainene.

Întrebat de jurnaliștii ucraineni despre planurile pe termen lung ale președintelui Vladimir Putin, Kiviselg a amintit de „negocierile imediate” cu Occidentul cerute în decembrie 2021 de liderul de la Kremlin privind „securitatea Rusiei”, cu trei zile înainte ca ministerul rus de externe să formuleze faimoasa listă de revendicări ale Moscovei privind retragerea NATO din țările din Europa de Est.

„El vrea ca NATO să își oprească expansiunea și să se întoarcă la granițele din 1997. Nu vedem nicio schimbare a planurilor sale. Deci, da. Cred că el vrea să creeze o nouă arhitectură de securitate în Europa. Rusia vrea să își extindă sfera de influență”, a spus Kiviselg.

„În viziunea Rusiei, țările mai mici nu ar trebui să aibă o voință proprie și nu ar trebui să aibă dreptul de a spune ce vor. Acest lucru este contrar valorilor occidentale, așa că noi (n.r. estonienii) îi rezistăm. Nu există niciun scenariu în care noi am dori să trăim ca Rusia”, a subliniat ofițerul eston.

Urmărește ultimele evoluții din a 623-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.