Președintele Nicușor Dan a încercat să le explice celor care l-au votat deciziile pe care le-a luat în ultimele luni, susține profesorului și politologul Cristian Pîrvulescu, într-un dialog cu HotNews, după conferința de presă a șefului statului. Nicușor Dan a insistat pe ideea că „Totul e despre economie”, spune Pîrvulescu.
Despre gestul de final al președintelui, când a anunțat că a interzis un ziarist la Cotroceni, politologul susține că acesta a mutat „problema din planul personal în cel instituțional” și explică de ce interdicția pentru ziaristul Ovidiu Vanghele reprezintă „un semnal ambiguu”.
Care au fost momentele în care Nicușor Dan nu a fost convingător și pe ce mizează șeful statului în acest moment.
Ce a vrut să arate președintele
HotNews: La finalul conferinței de aproape trei orea președintelui am asistat la un moment fără precedent, Nicușor Dan i-a spus jurnalistului Ovidiu Vanghele că nu va mai avea acces la conferințele de presă de la Cotroceni din cauza „injuriilor” pe care i le-a adresat. Ce semnal dă președintele societății prin faptul că îi spune unui jurnalist că îi interzice accesul? Cristian Pîrvulescu: Gestul transmite un semnal ambiguu. Președintele a vrut probabil să arate că există o limită dincolo de care nu mai acceptă injuriile, iar reacția e omenește de înțeles. Felul în care a făcut-o mută, însă, problema din planul personal în cel instituțional. Pentru un președinte care a pus accent pe deschiderea față de presă, anunțarea unei asemenea interdicții la finalul conferinței contrazice tocmai imaginea pe care a încercat să și-o construiască.
Două momente în care Nicușor Dan nu a fost convingător
– Pe lângă acest moment, cu ce rămânem după conferința de aseară? – După cum ați văzut, președintele a împărțit conferința de presă în două părți. O primă parte în care și-a pus întrebări la care a răspuns și care trebuiau să pregătească a doua parte, unde a avut întrebări destul de directe și ostile din partea câtorva jurnaliști, în special, unele referitoare la domnul Pahonțu și la justiție.
Președintele a încercat să contracareze, dar nu a reușit să fie la fel de convingător. Întreaga sa activitate din ultimele șase luni de criză guvernamentală a fost pusă sub semnul stabilității economice.
Politologul Cristian Pîrvulescu. Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei
Altfel spus, președintele, care s-a definit ca arbitru, nu avea instrumente nici constituționale, nici politice și cu atât mai puțin economice prin care să intervină. Situația economică a justificat alegerile pe care le-a făcut. Unii jurnaliști au încercat prin întrebările ulterioare să transforme acest argument, președintele a rezistat cu această zonă.
A fost mai puțin convingător deși erau absolut previzibile întrebările despre Lucian Pahonțu. Altfel, o conferință foarte lungă de presă în care președintele a acceptat toate întrebările și a încercat să răspundă la toate cât se poate de firesc, cu excepția celei referitoare la fotografia de la Timișoara în care apare împreună cu Lucian Pahonțu la o masă.
Președintele a mizat pe cartea sincerității. Foarte probabil această conferință de presă nu i-a convins pe cei care l-au votat, dar care nu au fost mulțumiți de poziționările sale, deși a încercat să le dea explicații cât se poate de raționale și justificate în sistemul de gândire al președintelui Dan. Președintele a prezentat un întreg sistem de evaluare a riscului politic.
„A explicat de ce nu a putut numi un prim-ministru din partea PSD”
– Ce credeți că a vrut să transmită în seara asta? Pentru că l-am văzut așezat la birou, a început conferința cu acest discurs lung în care a atacat clar de mai multe ori AUR. E cumva diferit față de ce a făcut până acum. – În primul rând, totul ține mai degrabă de scenografie. Poziția respectivă cred că i-a dat președintelui ceva mai multă siguranță. În ceea ce privește demonstrația legată de AUR, ea a fost, pentru orice om care este cât de cât rezonabil, sustenabilă, perfect justificată. A explicat în principiu de ce nu a putut numi un prim-ministru din partea PSD care ar fi format o majoritate cu AUR.
Pentru că AUR reprezenta nu doar un pericol democratic, ci și unul economic. Și cred că aici demonstrația nu a avut, cu excepția celor de la AUR, niciun adversar. Problema era legată de împărțirea, fragmentarea vieții politice românești și de imposibilitatea formării unei majorități fără PSD, motiv pentru care președintele explică de ce PSD a reușit în final să construiască o majoritate.
Jurnalistul Observator a pus o întrebare încercând să demonstreze că un procent de 23% (n.red. procentele PSD din Parlament) este mai puțin decât 30%. Președintele a venit cu demonstrația simplă, clară, că de fapt era vorba de obținerea votului de învestitură și că PSD, în varianta Niculescu cu votul UDMR și PNL, a obținut acea majoritate pe care PNL și USR în varianta Mureșan nu au obținut-o.
Presa nu i-a fost în general favorabilă, nici jurnaliștii cei mai politicoși și formali nu i-au fost favorabili președintelui. Din punctul ăsta de vedere, cred că această conferință de presă este un câștig.
– Credeți că președintele a încercat să câștige electoratul AUR? Prin explicațiile pe care le-a dat, prezentând cifre și amintind de studii? – Nu. Vrea să spună că nu disprețuiește și nu anulează simpatizanții AUR, consideră că AUR este problema, nu cei care l-au votat.
– I-a dat mai multe arme lui George Simion? – Din contră, a fost foarte clar în ceea ce îi privește pe Simion și pe Georgescu.
„Nu a răspuns PNL și USR, ci a răspuns celor care l-au votat”
– De ce credeți că a simțit nevoia să răspundă atât de punctual criticilor care au venit dinspre PNL și USR? – Nu cred că a răspuns PNL și USR, cred că a răspuns celor care l-au votat și care sunt nemulțumiți. A încercat să explice care au fost motivele pentru care a făcut acest lucru. Cred că a fost cât se poate de critic în ceea ce privește PNL și USR, sugerând că i-au cerut în nenumărate rânduri să intervină pe lângă PSD în sensul în care să se realizeze un acord pentru ieșirea din criză.
– Cine iese câștigător din această conferință? PSD, care nu a fost criticat deloc, spre deosebire de celelalte partide, sau președintele?
– Eu nu cred că PSD este câștigător. PSD vrea să pară câștigător, dar nu este. PSD nu are prim-ministru și nu are prim-ministru dintr-un motiv pe care președintele l-a invocat fără să îl susțină explicit, anume că orice guvernare cu AUR, inclusiv una PSD-PNL, era o guvernare care punea în pericol nu doar credibilitatea europeană și internațională a României, ci viața românilor.
Președintele are un câștig pentru că a ieșit cu această conferință, deși sunt convins că fiecare va specula părțile pe care le consideră mai slabe.
„Nu s-a pregătit pentru o întrebare previzibilă despre Pahonțu”
– Cum ați văzut răspunsurile pe care l-a dat întrebărilor despre Lucian Pahonțu?
– Spre exemplu, au fost răspunsurile stângace sau dificile la întrebările adresate de Sebastian Zachmann(Recorder) și Ioana Moldoveanu(Snoop) legate de Lucian Pahonțu, care par să sugereze că președintele nu este atât de independent. Asta au vrut să demonstreze jurnaliștii, pentru că președintele ar vrea să se prezinte ca independent și arbitru.
SPP este o problemă care ține efectiv de președinte. Or, președintele s-a pus într-o situație destul de complicată în momentul în care a spus că a avut o discuție cu domnul Pahonțu. După aceea nu prea mai are spațiu de manevră, iar jurnaliștii au profitat de acest lucru. Președintele nu s-a pregătit pentru o întrebare care din punctul meu de vedere era absolut previzibilă, ca și cea referitoare la raportul privind anularea alegerilor.
Acolo a avut răspunsuri mult mai bine pregătite, aici răspunsurile au fost nu întotdeauna foarte inspirate.
– „Credeți că e relevant?” Așa a răspuns când a fost întrebat despre prezența lui Pahonțu la masă cu el, cu politicieni și cu fețe bisericești. Ce înseamnă asta?
– A considerat că nu este relevantă pentru explicația pe care a dat-o, iar Zachmann a spus că este relevantă. Adică fiecare avea o altă logică. Pentru președinte era o întreagă demonstrație legată de poziția asta. Considera că faptul că a fost prezent sau nu Pahonțu la acea masă la Timișoara nu avea niciun fel de semnificație.
„Nicușor Dan a dat răspunsurile pe care le-a considerat optime” despre magistrații din documentarul Recorder
– Mesajul pentru magistrații sancționați de Inspecția Judiciară după ce au vorbit în documentarul Recorder este unul de neîncredere? – Unii pot pleca de la premisa că președintele a schimbat tabăra sau că este manipulat. Președintele, în schimb, crede că este cât se poate de imparțial și că își efectuează cu loialitate atribuțiile.
În condițiile astea, răspunsul la întrebarea aceea a fost „există, afară de afirmațiile presei, un dosar care să poată fi prezentat, să fi fost adus la cunoștință, în legătură cu nedreptățile făcute de Inspecția Judiciară, respectiv de CSM?”. Președintele susține că nu există decât simple supoziții, pe câtă vreme jurnaliștii consideră, în schimb, că există demonstrații suficiente.
Nicușor Dan a dat răspunsurile pe care le-a considerat optime. Sigur că ele pot să fie interpretate. Din punctul lui de vedere, a avut o discuție cu judecători, au avut niște lucruri de reproșat. Ulterior, dacă au existat probleme sau nu, trebuiau să se adreseze ca arbitru. Președintele este arbitru. Fiind arbitru, trebuie să arbitrezi. Deci, ca să arbitreze, trebuie să aibă ceva de arbitrat. Dar acel ceva nu a existat niciodată, a existat doar poziția Inspecției Judiciare și comentariile presei.
„Președintele se consideră singura persoană care poate reprezenta cu onestitate interesul național”
– Dacă ar fi să rezumați ceea ce a vrut să spună președintele în conferința de presă, cel mai substanțial mesaj pe care a vrut să-l dea, pentru că a fost practic o conferință de bilanț post-criză politică, care ar fi acela? – Este un mesaj care l-a făcut celebru pe un consultant politic american în urmă cu aproape 40 de ani. „It’s the economy, stupid”. Totul e despre economie. Totul a fost despre finanțe. Deci motivele care au făcut ca România să intre într-o criză și să nu poată ieși din ea sunt legate de situații economice dificile.
Pentru că aceeași situație economică dificilă a adus la politici de austeritate, a adus la nemulțumire, a adus la împărțirea partidelor. A considerat președintele că responsabilitatea unor partide este că n-au înțeles că într-o coaliție se cedează și se caută numitorul comun. În acea coaliție, din contră, partidele s-au orientat spre interesul propriu și au neglijat interesul național. Președintele se consideră singura persoană care poate reprezenta cu onestitate interesul național.
Rămâne să vedem dacă publicul a înțeles acest mesaj.
„Președintele mizează pe timp”
– „Eu sunt aceeași persoană pe care oamenii au votat-o”: Credeți că acest mesaj este suficient de puternic pentru românii care l-au votat? Că i-a convins?
– Președintele e aceeași persoană. Oamenii nu mai sunt aceiași pentru că sunt în mare măsură prinși în menghinele unui război politic și hibrid care îi face de multe ori să nu poată evalua rațional și logic politica. Există enorm de multă emoție. Președintele mizează pe timp.
