Senat: Cei condamnați la cel mult 18 luni de închisoare vor executa pedeapsa acasă / Detenția la domiciliu, aplicată și pedepselor de până la 10 ani în cazul femeilor însărcinate și persoanelor care au minori în întreținere

Plenul Senatului a votat luni mai multe modificări la Legea privind măsurile privative de libertate, după ce Curtea Constituțională declarase câteva prevederi neconstituționale, printre care și posibilitatea ca pedepsele de până la 18 luni de închisoare, pentru fapte fără violență, să fie executate la domiciliu automat, față de un maxim de un an cât era inițial prevăzut în lege. Mai mult, detenția la domiciliu va fi aplicată și și pedepselor de până la 10 ani în cazul femeilor însărcinate și celor care au minori în întreținere.

Executarea acasă a pedepsei se face fie cu brățară electronică de supraveghere, fie fără, dacă persoana condamnată nu a avut abateri disciplinare, iar pedeapsa sa nu depășește 5 ani.

În plus, s-a oferit posibilitatea ca persoanele care execută la domiciliu pedeapsa să poată beneficia de liberare condiționată.

Proiectul legislativ a fost adoptat cu 102 voturi „pentru”, 14 voturi „împotrivă” și trei abțineri.

• De precizat însă că, după această decizie a CCR dată pe o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea s-a mai pronunțat o dată, pe o sesizare a președintelui Klaus Iohannis, și a decis că legea este neconstituțională în ansamblul său. Pentru această decizie nu există încă motivarea.

Din modificările votate:

La art. 38:

„În cazul persoanelor condamnate la pedeaspa închisorii de până la 18 luni, executarea pedepselor se realizează prin detenția la domiciliu, cu excepția persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență. Prevederile se aplică și persoanelor condmnate care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracției minime obligatorii pentru liberarea condiționată din pedeapsa închisorii mai mare de 18 luni.

Se consideră fapte comise cu violență faptele prevăzute și pedepsite de articolele: 188-222, 229 alin 2 lit. c, art. 233-237, art. 253 alin 3 și 4, art. 254, art. 257, art. 279, 280, 282, 285 alin 2, 286, 371, 401-403, 408, 420, 433, 438-445 din Legea 286/2009 din Codul penal.

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate (…) va dispune și cu privire la obligativitatea condamnatului să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, să dispună părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învățământ sau de pregătire profesională ori la alte activități similare sau pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență, precum și în alte situații temeinic justificate, pentru o perioadă determintă de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune executarea detenției la domiciliu fără sistem electronic de supraveghere în cazul în care persoana condamnată: a) nu are raportate abateri disciplinare; b) are o pedeapsă care nu depășește 5 ani.

Verificarea executării se va realia de lucrătorii anume desemnați de către MAI.

Verificarea respectării de către persoana condamnată a obligațiilor stabilite de către Judecătorul de supraveghere se va realiza prin supraveghere periodică a imobilului de executare, prin vizite la persoana condamnată, prin obținerea de informații prin modalități prevăzute de lege în legătură cu comportamentul și activitatea acesteia în locul de executare.

Regimul detenției la domiciuliu se aplică și persoanelor cu închisoarea de până la 10 ani, aplicate femeilor însărcinate, persoanelor care au în întreținere minori, dacă acestor persoane nu li s-au interzis drepturile părintești înaintea pronunțării unei hotărâri de condamnare definitive.

În sensul prezentei legi, prin persoana care are în întreținere minori se înțelege persoana care se află în următoarele situații: este părintele unui minor, celălalt părinte fiind necunoscut, decedat, declarat dispărut prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau căruia i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor părintești; este părintele unui minor care i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească definitivă; este părintele unui minor cu privire la care exercită singur atitudinea părintească, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive; este părintele unui minor al cărui locuință a fost stabilită la acest părinte, prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin act notarial, chiar dacă autoritatea părintească este exercitată de către ambii părinți.

Nu beneficiază de aceste prevederi persoanele care au săvârșit următoarele infracțiuni: contra siguranței statului, omor, vătămare corporală gravă, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, viol, act sexual cu un minor, agresiune sexuală, corupție sexuală, incest, tâlhărie, tortură, represiune nedreaptă, evadare, înlesnirea evadării, nerespectarea regimului materialelor nucleare, falsificarea de monede, falsificare de valori străine, trafic de persoane, trafic de minor, sclavie, pornografie infantila, divulgarea informațiilor secrete de stat etc. (vezi lista completă în raportul de la Senat, aici).

La art. 97:

„Liberarea condiționată se poate acorda și pentru persoanele condamante care execută pedeapsa în regim semideschis, deschis sau se află în executarea pedepsei prin detenție la domiciliu”.

De asemenea, legea mai prevede scăderea a câte 20 de zile din pedeapsă pentru fiecare lucrare științifică sau invenție, față de 20 de zile indiferent de numărul acestora cum prevede legea în prezent. Această prevedere nu a fost declarată neconstituțională.

Vezi aici raportul cu toate modificările adoptate luni

Proiectul merge la Camera Deputaților, care este decizională.