Senatul a modificat Codul Silvic: Se va putea construi pana in buza padurii, dar jandarmii primesc iar dreptul sa controleze transporturile de lemne

Senatul a adoptat miercuri un nou proiect de modificare a Codului Silvic initiat de un grup de deputati si senatori PSD-PPDD-UNPR. Acesta da posibilitatea investitorilor imobiliari sa ridice constructii in zona de protectie de 50 de metri fata de marginea padurii si permite scoaterea din fondul forestier a terenurilor pentru exploatarile miniere prevazute de Legea minelor. O noutate este ca RAAPPS isi va putea face ocoale silvice pentru administrarea padurilor pe care le detine. Suprafata pe care statul roman trebuia sa o impadureasca pana in 2035 scade de la doua milioane hectare, la un milion pana in 2030. Printre prevederile benefice se numara faptul ca padurile virgine si cvasivirgine vor fi protejate, iar Jandarmeria va putea controla transporturile de masa lemnoasa. Proiectul de lege urmeaza sa fie dezbatut si la Camera Deputatilor in procedura de urgenta, aceasta camera fiind decizionala.

Principalele modificari aduse de proiectul de modificare a Codului Silvic adoptat miercuri de Senat:

– perdelele forestiere de protectie nu mai fac parte din fondul forestier.

– Conducerea ocolului silvic de stat este asigurata de catre seful de ocol, care este numit in functie prin concurs de catre conducerea unitatii Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva. In Codul Silvic in vigoare nu este prevazut avizul Romsilva si organizarea unui concurs pentru ocuparea acestei functii.

– Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat poate sa isi constituie ocoale silvice pentru administrarea padurilor pe care le are in proprietate;

– Nu este obligatorie intocmirea de amenajamente silvice pentru proprietatile de fond forestier mai mici de 10 ha. Proprietarul care are incheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioada de minim 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietati cu suprafata de maxim 10 ha, poate recolta un volum de maxim 3 mc/an/ha de pe aceasta proprietate forestiera.

– Padurille virgine si cvasivirgine vor fi strict protejate si se vor include in „Catalogul National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine”. Pentru recunoasterea valorii exceptionale si asigurarea protectiei pe termen lung padurile virgine si cvasivirgine se vor include, dupa caz, in Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervatii stiintifice si/sau integrarea acestora in zonele de protectie stricta a parcurilor nationale sau naturale.

– Pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective:

– exploatarea resurselor minerale prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 85/2003 – Legea minelor, cu modificarile si completarile ulterioare. Pe legea in vigoare se pot scoate din fondul forestier suprafete necesare explorarii si exploatarii urmatoarelor resurse minerale: carbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri ape minerale, surse de energie alternativa, petrol. Resursele minerale care fac obiectul Legii minelor sunt: carbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu si roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pamanturi rare si disperse, sarurile haloide, substantele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele pretioase si semipretioase, turba, namolurile si turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele geotermale, gazele care le insotesc, apele minerale naturale (gazoase si plate), apele minerale terapeutice, precum si produsul rezidual minier din haldele si iazurile de decantare.

– obiective instalate in fondul forestier national inainte de anul 1990, precum si suprafetele aferente activelor vandute in conditiile legii, de catre Regia Nationala a Padurilor Romsilva.

– drumuri de interes judetean si local, parcuri recreative, parcuri tematice si/sau educationale.

– Se permite construirea in zona de protectie a padurii, la 50 m fata de liziera padurii.

– Nu s-a introdus dreptul de preemtiune pentru micii producatori de mobila care valorifica resursa local. „Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica se face potrivit regulamentului aprobat prin hotarare a Guvernului, dupa urmatoarele principii: valorificarea superioara a masei lemnoase; sprijinirea dezvoltarii rurale prin prelucrarea locala a masei lemnoase; valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar catre persoane juridice atestate; prioritatea alocarii resurselor de materiale lemnoase din padurile proprietate publica, necesare incalzirii locuintelor populatiei; transparenta vanzarii si comercializarii masei lemnoase; un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel national; asigurarea cu prioritate de masa lemnoasa pentru producatorii din industria mobilei din paduri proprietate publica a statului sub forma de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; acestia au drept de preemptiune la cumpararea de masa lemnoasa, la oferta de pret si in conditii egale de vanzare”, se arata in proiectul adoptat de Senat.

– Controlul circulatiei materialelor lemnoase se efectueaza de catre Jandarmerie. Aceasta prevederea fost scoasa in urma cu cativa ani din Codul Silvic.

– Suprafata pe care statul roman se obliga sa o impadureasca pana in 2035 a scazut de la doua milioane de hectare la un milion de hectare pana in 2030. Aceasta cifra este una foarte optimista in conditiile in care pana in prezent am impadurit circa 1.000 de hectare anual.

– Se introduce notiunea de padure- parc. „Padurile – parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, in baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura. „Amenajarile permise in padurile-parc sunt: alei realizate din materiale ecologice, cu latimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete; banci; iluminat; puncte de informare; toalete ecologice; constructii provizorii din lemn cu suprafata construita de maximum 15 mp in padurile-parc se pot realiza impaduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental in locul arborilor extrasi”, se arata in proiectul adoptat de Senat.

• Citeste aici integral proiectul de modificare a Codului Silvic adoptat de Senat.

Lucia Varga, fostul ministru delegat pentru Ape si Paduri a declarat ca acest Cod Silvic nu va reduce coruptia din sistem si nu va duce la o valorificare a masei lemnoase. „Sunt modificari superficiale, care nu rezolva problemele din sistem”, a declarat aceasta. Citeste aici ce modificari a propus Lucia Varga la Codul Silvic.

Proiectul de modificare a Codului Silvic a fost depus la Senat la inceputul lunii iulie si in cateva luni a primit unda verde de la toate comisiile de specialitate. Initiatorii sunt senatori si deputati PSD- PPDD-UNPR printre care : Ecaterina Andronescu, Titus Corlatean, Gabriela Firea, Ilie Sarbu, Liviu Dragnea, Rovana Plumb si Victor Ponta.