Siegfried Mureşan: Klaus Iohannis este pe lista celor cu şanse la o funcţie europeană importantă

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan susţine că preşedintele Klaus Iohannis se numără printre liderii care au şanse să obţină o funcţie europeană înaltă după alegerile europarlamentare din luna iunie. Mureşan nu exclude nici posibilitatea ca Iohannis să ajungă preşedintele Consiliului European, ca urmare a negocierilor dintre familiile politice. „Cum e văzut preşedintele României la nivel european? E văzut ca un lider care a ţinut România pe direcţia europeană în ultimii 10 ani”, a spus Mureşan la Prima TV.

Întrebat, la Prima Tv, dacă preşedintele Klaus Iohannis are şanse să obţină o funcţie europeană, Mureșan a spus că la începutul unei astfel de competiţii oamenii politici se împart în două categorii – cei care au şanse şi cei care nu au şanse -, iar Iohannis ar fi pe lista celor care au şanse.

• „Cum e văzut preşedintele României la nivel european? E văzut ca un lider care a ţinut România pe direcţia europeană în ultimii 10 ani. Spre deosebire de Ungaria, spre deosebire de Polonia, România a fost clar de partea Ucrainei, am ajutat Ucraina de la începutul războiului, am fost principalul avocat al apropierii Republicii Moldova de UE, deci în termenii europeni a fost şi este în continuare un actor de încredere, de aceea are şanse.
• Sunt mai multe persoane care vizează mai multe poziţii. Cine se va regăsi exact pe ce poziţie, asta vom şti după alegerile europarlamentare, nu înainte. Vă spun că are şanse la o poziţie importantă”, a spus Siegfried Mureşan, citat de News.ro.

Răspunzând unei întrebări, europarlamentarul PNL a spus că în categoria „poziţie importantă” este inclusă şi funcţia de preşedinte al Consiliului European.

• „Includ şi această funcţie, din următoarele motive. În Consiliul European, preşedinte va fi întotdeauna cineva care este preşedinte sau prim-ministru în funcţie, care are încrederea celorlalţi membri ai Consiliului European. Preşedinţii şi prim-miniştrii împart lumea în două categorii: preşedinţi şi prim-miniştri şi noi, restul lumii. Nu vor alege ca preşedinte al Consiliului European decât pe cineva din interiorul Consiliului. În momentul de faţă, PPE deţine 12 din 27 de membri ai Consiliului European.
• Vom avea săptămâna viitoare rotaţia premierilor în Bulgaria, iar viceprim-ministra Bulgariei din PPE va deveni prim-ministru. Pe 10 martie sunt alegeri în Portugalia, iar partidul european de centru-dreapta conduce în faţa socialiştilor – vă aduceţi aminte că şeful de cabinet al premierului socialist al Portugaliei a fost prins cu 80.000 de euro mită în birou. Cred că avem o şansă să câştigăm şi în Portugalia.
• PPE va avea 13 sau 14 premieri, în zona majorităţii absolute. Socialiştii au cinci acum, iar grupul RENEW are patru. Dacă ai 12 sau 13 prim-miniştri, iar ceilalţi au 3-4-5, ţi-e foarte greu să laşi conducerea acelui organism unor familii politice minoritare. Ca atare nu aş exclude ideea ca un om politic de centru-dreapta să conducă Consiliul European în următorii cinci ani, dar certitudini vom avea doar după alegeri”, a spus Siegfried Mureşan.

Eurodeputatul PNL susţine că PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, poate obţine două funcţii importante după alegerile din iunie: atât şefia Comisiei Europene, cât şi preşedinţia Consiliului European.

În acest moment, majoritatea în Parlamentul European este formată din grupurile PPE, S&D şi RENEW. În familia PPE, România este reprezentată de PNL, PMP şi UDMR, socialiştii sunt înfrăţiţi cu PSD, iar la RENEW au aderat USR şi REPER. După alegerile europene din 2019, cele trei mari familii europene şi-au împărţit cele mai importante funcţii în arhitectura UE. PPE deţine Comisia Europeană (Ursula von Der Leyen) şi Parlamentul European (Roberta Metsola – pentru jumătate de mandat), S&D a obţinut funcţia de Înalt Reprezentant pentru politică externă (Josep Borrel) şi cealaltă jumătate de mandat la şefia Parlamentului European, iar grupul RENEW s-a ales cu preşedinţia Consiliului European (Charles Michel). Cele trei grupuri îşi vor împărţi din nou cele patru funcţii majore în funcţie de rezultatul alegerilor din 9 iunie.