Singurul loc din România unde copiii pot fi operați în uter, iar prematurii au șanse maxime de recuperare: „Cel mai mic copil operat avea hemoragie intracraniană și cântărea un kilogram”

Viitoarele mămici și copiii lor au nevoie să fie îngrijiți și monitorizați în centre pregătite să le ofere întreaga asistență medicală de care au nevoie, indiferent de problema ivită. Pentru a avea parte de astfel de condiții, nu este nevoie să plece din țară. Trei medici care fac parte din echipa Centrului de Chirurgie Fetală & Neonatală care din decembrie 2025 funcționează în clădirea Ponderas Academic Hospital – dr. Mihaela Agache, medic primar ATI, coordonator compartiment ATI Pediatrie, dr. Dana Zaciu, medic primar neonatolog, șefa Secției de Terapie Intensivă Neonatală și dr. Cătălina Iordan, medic primar neonatolog, ne-au detaliat beneficiile echipelor multidisciplinare în îngrijirea gravidelor și bebelușilor și ne-au oferit exemple de cazuri în care o astfel de abordare a făcut diferența.

Peste 200 de intervenții chirurgicale fetale

Copiii prematuri și nu numai ei, au nevoie de îngrijire medicală specializată, iar echipa medicală de la Maternitatea și Centrul de Chirurgie Fetală & Neonatală are o experiență extinsă în gestionarea cazurilor de prematuritate extremă începând cu 24 de săptămâni. Mai mult decât atât, aici există și un program de urmărire a evoluției bebelușilor prematuri astfel încât aceștia să se recupereze cât mai bine.

Echipa de specialiști a Centrului a realizat până acum peste 200 de intervenții chirugicale în timpul sarcinii. Un exemplu de operație în premieră  a fost cea pentru spina bifida prin chirurgie fetală deschisă. La copii nenăscuți, echipa de la Centrul de Chirurgie fetală a tratat și cazuri severe de hernie diafragmatică congenitală sau cazuri care au avut nevoie de transfuzie de sânge la făt cu anemie severă.

Complicații dezvoltă mai ales acele gravide care au și boli preexistente (anevrisme cerebrale sau eventuale malformații – cardiace, pulmonare -, insuficiență hepatică sau boli autoimune). Însă, și la gravidele fără astfel de riscuri se pot ivi probleme în timpul sarcinii, precum hipertensiunea arterială – din pricina faptului că inima este suprasolicitată în sarcină – diabetul gestațional sau diverse boli endocrine. Toate sunt urmărite cu atenție și tratate în siguranță de medici cu diverse specialități.

De ce este mult mai riscantă intervenția chirurgicală la un prematur

Dr. Mihaela Agache este medic anestezist la Ponderas Academic Hospital și face parte din echipa de specialiști care lucrează alături de dr. Hadi Rahimian, în sala de operații. „Copiii prematuri nu pot supraviețui în afara spitalului. Sunt insuficient dezvoltați intrauterin, la nivelul organelor și a sistemelor. Și pot apărea diverse probleme de dezvoltare și de adaptare la viața extrauterină, de natură cardiacă, neurologică și nu numai. Și, de aici, se poate ivi nevoia intervențiilor chirurgicale”, explică medicul anestezist.

Intervenția chirurgicală la un prematur este foarte riscantă și se face doar dacă este absolut necesară. „Riscul de evenimente majore intraoperatorii la un prematur este de aproximativ 15-20 de ori mai mare decât la un copil de 3-4 ani”, subliniază medicul.

Așadar, nu se intervine decât dacă viața acelui nou-născut este în pericol. Altminteri, mai spune dr. Agache, se așteaptă ca bebelușul să se maturizeze din punct de vedere funcțional, ca organele să se dezvolte, la fel și sistemele.

Intervenție neurochirurgicală vitală la un bebeluș născut la 6 luni

Cel mai mic bebeluș la a cărui operație a participat medicul anestezist avea puțin peste 6 luni – în jur de 28 de săptămâni de gestație – și cântărea un kilogram. „Problema lui de sănătate era de natură neurochirurgicală. Fiind foarte mic, a făcut o hemoragie intracraniană care a dat naștere unei hidrocefalii obstructive. Adică, sângele vărsat în creier a colmatat sistemul de drenaj cefalo-rahidian, iar lichidul s-a acumulat în căpșorul copilului, comprimând structurile nervoase. Intervenția era vitală pentru că acumularea lichidului cefalo-rahidian era de așa natură încât îi distrugea copilului creierul, iar fără intervenția acesta ar fi urmat să rămână cu repercusiuni majore la vârsta copilăriei. Deci, hidrocefalia este o urgență neurochirurgicală întrucât ea interferează cu funcționalitatea normală a creierului și dacă nu se intervine pot apărea leziuni cerebrale ireversibile. Copilul poate rămâne cu sechele neurologice pe viață, lucru care îl impactează atât pe el, cât și familia și societatea”, atrage atenția medicul anestezist.

Astfel de intervenții implică aparatură medicală performantă și sisteme de monitorizare de ultimă generație și foarte scumpe. Dar, cu toate acestea, deși eforturile medicale și impactul emoțional sunt foarte mari la această vârstă, în final, costurile ajung să fie mult mai mici, comparativ cu o viață dedicată îngrijirii și recuperării medicale a acestor copii.

Aparatele pentru monitorizare extensivă, vitale: „Cu cât e mai mic copilul, cu atât aparatura medicală performantă din jurul lui e mai mare”

Pe lângă aparatura medicală modernă, astfel de intervenții necesită și o echipă de medici și asistente special antrenați în astfel de intervenții. „În momentul în care intri în operație cu un copil atât de mic, riscul este foarte mare. Pentru că trebuie să-l scoți din starea lui de confort și să îl duci într-o zonă în care trebuie să îl menții în parametri lui fiziologici, în lipsa durerii, pentru ca operația să se poată desfășura”, explică dr. Agache.

Iar când vorbim de aparatură modernă vorbim despre ventilatoare tipice pentru neonatologie și terapie intensivă pentru că un copil atât de mic nu poate respira singur și are nevoie de susținere, de aparate de anestezie specifice, întrucât metoda de anestezie este intravenoasă, precum și de aparate de monitorizare extensivă a tuturor funcțiilor vitale ale organismului. „Monitorizarea trebuie să fie extensivă, astfel încât noi să știm în fiecare moment ce se întâmplă cu acel copil ca să nu ajungem în zone în care să simțim că-l pierdem. Prin urmare, zonele periculoase trebuie evitate pentru că din ele se poate ieși foarte greu. Fiind vorba de copii foarte mici, variațiile sunt foarte fine. Nu ne putem permite variații mari. Sunt ca o bărcuță minusculă care nu poate să se lase în apă mai mult de un centimetru, pentru că s-ar scufunda cu totul. Trebuie să fim foarte, foarte riguroși cu toate aspectele astea de stabilitate. Și cu cât e mai mic copilul, cu atât aparatura medicală din jurul lui e mai mare”, punctează medicul anestezist.

Iar în acest context experiența echipe medicale contează enorm. „Echipa cu care lucrez este formată din oameni deosebiți cu care îmi face plăcere să lucrez. Contează foarte, foarte mult să-i cunoști pe cei cu care faci echipă și să ai încredere că toți lucrează în aceeași direcție. Fiecare are rolul lui și în momentul în care-l știi pe cel de lângă tine, știi că ceea ce face el este bine, te înțelegi ușor, din priviri mai mult. Și asta este foarte reconfortant. Pentru că astfel de intervenții sunt în sine foarte stresante”, subliniază medicul anestezist importanța echipei care face intervenția.

Secția de Terapie Intensivă Neonatală, locul unde cei micuții vulnerabili sunt ajutați să reziste

Bebelușii, operați sau nu, ajung toți la secția de Terapie Intensivă Neonatală. Adică în mâinile dr. Dana Cristiana Zaciu, medic primar neonatolog, șefa Secției de Terapie Intensivă Neonatală a Maternității Regina Maria, și ale echipei sale.

„Cea mai mare vulnerabilitate este imaturitatea organismului. Cel mai frecvent sunt afectați plămânii”, explică dr. Zaciu.

O altă vulnerabilitate importantă este fragilitatea vaselor cerebrale, care pot provoca hemoragii. Sistemul digestiv este și el imatur, iar riscul de enterocolită necrozantă este ridicat. Și ochii sunt vulnerabili, putând apărea retinopatie de prematuritate.

„O echipă multidisciplinară, cu experiență și aparatură adecvată, poate depăși aceste dificultăți”, spune dr. Zaciu. Secția este dotată cu incubatoare, ventilatoare, monitoare, ecografe și aparate pentru administrarea oxidului nitric.

Din echipa care asigură finalurile fericite fac parte și părinții copiilor prematuri. „Părinții se simt neputincioși sau vinovați, sunt aproape la fel de vulnerabili ca și bebelușii, doar că la nivel psihologic. Dar, încet-încet legăm o prietenie, uneori pe viață, ce le dă încredere și speranță. Ei sunt o parte importantă din succesul nostru și când această echipă colaborează, rezultatele sunt pe măsură”, punctează dr. Zaciu.

Procesul complet de recuperare al unui prematur poate dura un an sau chiar doi. „Cu echipe complete: neonatolog, cardiolog, oftalmolog, neurolog , kinetoterapeut, recuperarea lor este, de cele mai multe ori, peste așteptări. Cu răbdare și perseverență”, adaugă medicul neonatolog.

Nu mică este satisfacția medicilor când văd cum un prematur se transformă dintr-un mic cocon într-un fluture cu aripi, pe care îl urmăresc cum își ia zborul: „Foștii copii prematuri, trecuți prin încercări grele, privesc viața cu mare seninătate și bucurie și apoi ceva mai mărișori sunt mereu cu zâmbetul pe buze. Noi avem o tradiție și în fiecare an ne reunim cu foștii micuți pacienți. Îmi amintesc de exemplu de primul nostru caz de bronhodisplazie pulmonară tratat cu celule stem, de cel mai lung timp de administrare de oxid nitric în hipertensiune pulmonară, de un alt caz de Sindrom Scimitar extrem de greu de gestionat și multe, multe cazuri în care nu am acceptat să ne dăm bătuți. Și acum, ne revedem și îmbrățișăm rezultatele acestei lupte de a ne depăși limitele. Este o întâlnire care ne încarcă bateriile pentru alte cazuri care ne vor încerca cunoașterea și experiența”, mai spune dr. Zaciu.

Deficite multiple care pot fi recuperare printr-o îngrijire atentă

Pentru dr. Cătălina Iordan (FOTO), medic primar neonatolog la Secția de Terapie Intensivă Neonatală a Maternității Regina Maria, contează extrem de mult capitalul uman. Infrastructura medicală modernă și colaborarea strânsă între specialiști și departamente se traduc în vieți de copii salvate.

Pe lângă dificultățile respiratorii, circulatorii și problemele pe plan cerebral, nou-născuții sunt foarte sensibili la infecții. „Totul trebuie foarte atent gestionat, pregătit, manevrat, astfel încât să scădem riscul infecțios cu care acești copii coexistă. Apoi este extrem de important să-i alimentăm corespunzător. Există la acești nou-născuți o imaturitate nutrițională complexă, pornind de la fragilitatea intestinală, care nu ne permite să-i alimentăm cu ușurință, motiv pentru care apelăm la nutriția parenterală, administrată pe catetere inserate central, nutriție constând în proteine, lipide, glucide, vitamine și minerale care le sunt extrem de utile în dezvoltare. Reflexul de supt, deglutiția și coordonarea acesteia cu respirația sunt achiziții care se conturează treptat cu vârsta și pot fi stimulate prin gesturi pe care le cunoaștem acum mult mai bine. Neuroplasticitatea nou-născutului prematur este o particularitate pe care o exploatăm maximal în primele luni, prin inițierea precoce a recuperării lor, a stimulării, prin recrearea unui mediu cât mai aproape de cel ideal fetal, prin evitarea zgomotelor excesive, a luminii puternice și a altor aspecte care ar putea interfera negativ cu dezvoltarea lor. Ne folosim toate resursele academice, tehnice, umane, interacționând multidisciplinar pentru ca evoluția lor să fie optimă. Toate aceste aspecte de îngrijire sunt extrem de atent calculate, se raportează permanent la nevoile personalizate ale fiecăruia dintre ei la vârsta gestațională, la vârsta postnatală, la greutatea pe care o au în momentul respectiv”, explică medicul neonatolog în ce constă îngrijirea la Terapie Intensivă.

„Progresele și recuperarea copiilor-  cele mai frumoase daruri pe care le putem primi”

În jurul secției de Terapie Intensivă unde acești copii sunt îngrijiți există organizată o întreagă echipă care ajută. „Avem un kinetoterapeut care este extrem de implicat îngrijirea copiilor. Există neurolog-pediatru care vine și evaluează acești copii, pentru că este foarte important ca noi să știm din timp ce riscuri există în dezvoltarea lor ca să putem să-i ajutăm optim încă de la început. Există oftalmolog care ne ajută mult să gestionăm retinopatia de prematuritate, o altă problemă cu care ei se confruntă. Acești specialiști vin și ne ajută și de cele mai multe ori realizăm echipe multidisciplinare care se ocupă în cadrul secției de tratamentele acestea care de cele mai multe ori sunt complexe”, exemplifică medicul neonatolog.

Dacă este copleșitor să lucrezi într-o asemenea specialitate medicală? Este, dar satisfacțiile oferite cu greu pot fi găsite în alte domenii: „Progresele pe care acești copii le fac, recuperarea lor și modul în care se pot dezvolta sau pot evolua sunt poate cele mai frumoase daruri pe care le putem primi”, conchide dr. Iordan.

Din decembrie 2025, activitatea Maternității și a Centrului de Chirurgie Fetală & Neonatală se desfășoară în cadrul Ponderas Academic Hospital, într-o structură medicală integrată care permite abordarea multidisciplinară a celor mai complexe cazuri materno-fetale. Această etapă marchează consolidarea unui program medical dedicat intervențiilor înainte de naștere și îngrijirii avansate a nou-născutului.

Articol susținut de Regina Maria