Sistemul medical din România în cifre: Numărul medicilor a crescut cu aproape 2.700 în ultimul an. Un medic la 307 locuitori în medie, în țara noastră

​532 de spitale – de stat și private – au funcționat în România în anul 2019, în creștere față de 524 de spitale în anul precedent, iar în țara noastră există, în medie, un medic la 307 locuitori, arată datele Institutului Național de Statistică. Numărul medicilor din România a crescut cu 2.700 în anul 2019, comparativ cu 2018.

În anul 2019, în România au funcționat în total peste 63 mii de unităţi sanitare – 51 mii în mediul urban şi 12 mii în mediul rural – spitale, cabinete de medicină de familie, cabinete medicale de specialitate sau cabinete stomatologice.

La începutul anului 2019, datele transmise de Ministerul Sănătății la solicitarea HotNews.ro arătau că peste 2.000 de medici români părăsesc anual România pentru a lucra în alte țări.

Reţeaua sanitară din România a dispus în anul 2019 de:

• 532 de spitale față de 524 de spitale în anul 2018;

• 161 de unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, mai puțin cu o unitate față de anul precedent;

• peste 12 mii de cabinete medicale independente de specialitate, cu 652 unități mai multe decât în anul 2018;

• peste 15 mii de cabinete stomatologice independente, cu 339 de unități mai mult decât în anul precedent;

• aproape 11 mii de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 78 cabinete față de anul 2018.

Rețeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.900 de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în scădere cu 49 de unități față de anul 2018, dar rețeaua de laboratoare medicale a înregistrat creșteri față de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 4.300 de laboratoare medicale, cu 66 de laboratoare medicale mai multe decât în anul 2018.

Dintre cele 693 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2019, doar 344 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 268 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

• Medicina primară

Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive.

Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.500 de cabinete comparativ cu 4.400 de cabinete în mediul rural, la fel ca în anul 2018.

În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparținând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban.

• Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.

Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

În timp ce în mediul urban au funcţionat 11.500 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 23 ori mai mic, respectiv, de numai 494 de cabinete.

În consecință, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 20 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.

În anul 2019, la 10.000 de locuitori în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,6 cabinete medicale independente de specialitate (0,5 cabinete în 2018) comparativ cu 11,0 cabinete în mediul urban în anul 2019 (10,4 cabinete în anul 2018).

• Asistenţa medicală cu internare

Cele aproximativ 693 de spitale și unități asimilate spitalelor care au funcţionat în anul 2019 au dispus de 134.200 de paturi pentru internare continuă (124.200 de paturi în mediul urban şi 10.000 de paturi în mediul rural) şi de 9.800 de paturi de spital pentru internare de zi (numai 359 de paturi în mediul rural). În 2019, spitalele și unitățile asimilate au acordat servicii de internare continuă și de zi unui număr aproximativ egal de pacienți (4,3 milioane de cazuri de internare continuă și tot atâtea cazuri de internare de zi).

Din punct de vedere al asigurării de paturi, cele mai multe paturi de spital (132 de mii de paturi, reprezentând 91,5% din total) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7 mii de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 5 mii de paturi (3,6%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

În 2019, durata medie de internare a fost de 7,1 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor un număr de 11 centre de sănătate cu paturi de spital (7 centre în mediul rural) au acordat asistență medicală cu internare continuă, în cel puțin două specialități, pacienților din mai multe localități, iar durata medie de internare a fost de 8,4 zile/pacient.

Pacienții cu nevoi medico-sociale au beneficiat, în medie, de 158,0 zile/pacient de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă în unitățile medico-sociale.

Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 119,7 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie 27,4 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

• Personalul medical: Numărul medicilor a crescut
  

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2019 sistemul de sănătate a dispus de:

• 63.300 de medici, în creștere cu 2.700 de medici față de anul 2018;

• 17.000 de medici stomatologi, în creștere cu peste 500 de medici stomatologi față de anul 2018;

• 18.100 de farmacişti, în creștere cu peste 450 de farmaciști față de anul precedent;

• 150.300 de persoane cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 4.900 față de anul 2018 şi de 72.400 de angajați – personal sanitar auxiliar, în creștere cu 2.100 față de anul 2018.

Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor stomatologi fiind de 70,4%, respectiv 65,5%, iar în rândul farmaciștilor de circa 90%.

2.200 de fiziokinetoterapeuți şi 16.200 de asistenţi medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public şi privat în anul 2019, față de 1.900 de fiziokinetoterapeuți și 15.300 de asistenţi medicali cu studii superioare în anul 2018.

Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente.

Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceştia desfăşurându-și activitatea în mediul urban.

În anul 2019, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de peste 8 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,5 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 6 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog și de aproape 4 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, față de mediul urban.