Sistemul medical si controlul preturilor

Presa din Romania si din toata lumea proclama falimentul sistemului medical romanesc. Multi acuza in schimb o „lipsa de omenie”. Economic, exista totusi o explicatie mai simpla.

Sper ca toata lumea a auzit de controlul preturilor: vine un guvern si decreteaza „carnea costa 1 leu/kg”. Rezultatele sunt intotdeauna aceleasi: piata legala dispare, piata neagra prospera, penurie. Orice incercare administrativa de reglare a penuriei este sortita esecului.

Se acuza adeseori lipsa de omenie – nu sunt convins. Este putin probabil ca tocmai in sistemul medical sa se faca o selectie adversa si sa se angajeze doar persoane cu tulburari psihiatrice. Din punctul meu de vedere, explicatia reala a problemei medicale este in primul rand subfinantarea cronica care deja a erodat oamenii/sistemul/echipamentele/spitalele si in al doilea rand ineficienta administrativa infioratoare a CNAS.

Sistemul medical este cel mai evident exemplu de esec al controlului preturilor. Statul controleaza foarte bine si a stabilit nivele foarte mici ale costurilor serviciilor medicale. Consultatiile sunt platite foarte putin, salariile sunt foarte mici – serviciile medicale au preturi bine controlate. In consecinta, se intampla ce stie toata lumea – plicul; aceasta este piata neagra din exemplul de mai sus. Din pacate, „plicul” doar regleaza costul serviciilor medicale, dar nu rezolva problema subfinantarii cronice din sistem. Plicul nu curata culturile ucigase de bacterii acumulate pe peretii spitalelor, nu dezinfecteaza aparatele de traheotomie, nu cumpara echipamente moderne, nu ajuta la stabilirea de protocoale medicale.

Conform CNAS, un punct costa 1.2 lei; o consultatie a unui medic de specialitate face 10 puncte, adica 12 ron (vezi norme, pagina 48).

Deci statul controleaza preturile serviciilor medicale prin limitarea unei consultatii medicale de specialitate la 12 lei. Pentru comparatie, un tuns costa intre 15 – 40 lei, iar spalarea masinii costa 25 lei. Un cinic ar spune ca societatea voteaza cu portofelul!

Pentru a mai exemplifica inca odata controlul preturilor: statul a decis ca plombarea cu material compozit unei carii costa 21 lei. Ati fost in ultima vreme la un cabinet privat? Pretul este cel putin triplu.

In concluzie, subfinantarea sistemului nu se limiteaza doar la salarii si nu se poate rezolva cu „plicul”. Plicul este o solutie de piata la controlul preturilor impus de stat. In rest, subfinantarea este politica de stat a lui Ceausescu, continuata si in prezent. Incapacitatea administrativa a CNAS este totusi meritul altcuiva​.

Citeste si comenteaza pe blogul Economia pe intelesul tuturor.