"Situația e fără precedent". Cum am ajuns fără rezultate finale în a treia zi după alegeri? Explicațiile asociațiilor care au avut sute de observatori

Miercuri, la ora 16.00, la trei zile de la închiderea urnelor, din 19.870 de secții de votare, la zeci dintre ele procesul electoral nu s-a încheiat. Problema? Cheile de verificare nu se închid, adică numărul total de votanți minus buletinele din urne nu iese pe zero. HotNews a cerut explicații pentru această situație la toate părțile împlicate în procesul electoral: candidați, autorități și observatori.

Cele mai grave situații sunt la Sectoarele 1 și 2, unde este un scor foarte strâns între candidați, dar au fost situații similare și în țară.

De exemplu, la Costinești, unde inițial candidatul PSD Dumitru Jeanu, actualul edil, a fost dat câștigător, la a cincea numărare a voturilor a fost declarat victorios contracandidatul său, liberalul Gheorghe Mechenici, la diferență de doar două voturi.

Luni, la sute de secții de votare procesele verbale nu erau încheiate. Doar la Sectorul 2 erau 100, la fel și la Sectoarele 1, 5 și 6.

HotNews a vorbit cu mai mulți reprezentanți ai societății civile, care au avut observatori în secțiile de votare, cu candidați, și reprezentanți ai autorităților pentru a găsi explicații.

„S-au întâlnit două vulnerabilități majore ale sistemului nostru electoral”

Asociația Funky Citizens a avut observatori în peste 1.000 de secții de votare, din toate județele. Elena Calistru, președintele ONG-ului spune că acest haos a fost creat de două probleme sistemice, iar situația este fără precedent.

„La alegerile trecute au fost mai degrabă chestiuni punctuale, generate de chestiuni care veneau din zone foarte restrânse. Acum au fost probleme peste tot. Situația asta este fără precedent pentru că până acum, pe alegerile locale, unde avem cel mai mare număr de buletine de vot, de obicei nu aveam lucrurile atât de la limită, fiindcă aveam două tururi de scrutin. Acum s-au întâlnit două vulnerabilități majore ale sistemului nostru electoral. Unu, că noi nu avem încă digitalizată și foarte bine stabilită procedura asta de management electoral, iar a doua este o problemă de policy, că avem alegeri locale într-un singur tur și că foarte multe dintre cursele acestea se decid la un număr extrem de voturi. De acolo vine problema fără precedent din alegerile astea”, a explicat Elena Calistru.

„Două tipuri de alegeri, cu reguli diferite”

Pe lângă problemele sistemice, aceasta spune că au fost și foarte multe probleme punctuale.

Prima, că două tipuri de alegeri au fost comasate, fiecare având reguli diferite. Apoi că procedura de numărare a fost greoaie.

„Prima problemă a fost complexitatea procesului în sine pentru că în momentul în care ai două tipuri de alegeri, cu reguli diferite, cu reguli schimbate, față de data trecută, ai o problemă, inclusiv în zonele unde ai oameni experimentați. A doua problemă a fost legată de bucata de procedură în sine. Din experiența noastră, aproape 80% dintre raportori ne-au spus, și noi am acoperit peste 1.000 de secții de votare din toată țara, că nu se folosește procedura pe care chiar manualul lor le-o dă, deoarece li se pare că durează foarte mult. Adevărul este că acea procedură nu este făcută de cineva care a calculat cât le-ar lua. Ce spune acolo este că fiecare președinte, atenție, doar președintele secției, să ia fiecare buletin și să citească cu voce tare rezultatul și să-l arate la cameră. Într-o secție de vot, dacă ai 800-1.000 de voturi, ori 5 buletine de vot, ori minim 10 secunde, fiecare procedură, fizic nu ai când să faci asta”, a explicat Elena Calistru.

Printre probleme se mai numără faptul că oamenii au fost obosiți, în unele situații au avut probleme cu calculele și nu au putut respecta pașii procedurali.

„O altă problemă care am auzit-o este că fiind 5 urne, plus urna mobilă, practic regula spunea că dacă cineva pune buletinul de la primar, din greșeală, la Consiliu, votul era valabil. Oamenii numărau la primar, iar când ajungeau la Consiliu, mai găseau acolo voturi pentru primar, refăceau procesul verbal, reluau calculele, deci le-au amețit pe toate. O altă problemă ridicolă, dar semnalată peste tot, hârtia de foarte proastă calitate și subțire a făcut ca în anumite cazuri două buletine de vot să se prindă între ele, cei de la numărătoare nu își dădeau seama și îl treceau ca unul, astfel că nu reușeau să se mai închidă cu procesul verbal”, a explicat Elena Calistru.

Aceasta spune că societatea civilă a atenționat că vor fi probleme din cauza comasării alegerilor, încă din faza de dezbatere publică, dar au fost ignorați.

„Problema cea mai mare în opinia mea este că avem în acest moment probleme de anii ‘90-’00. Este total neproductiv și se știrbește din tot ce înseamnă încredere în procesul democratic. Cu atât mai mult cu cât abia așteaptă asta unii din zone mai extremiste să preia fix acest discurs”, a concluzionat Elena Calistru.

„E greu de zis cât de mari sunt aceste erori și cât influențează rezultatul final”

Septimius Pîrvu de la Expert Forum, un alt ONG care a monitorizat circa 1.000 de secții de votare, spune și el că principala problemă a fost comasarea alegerilor.

„Au mai fost situații complicate, la locale este cumva mai complicat, se întâmplă să fie mai multe erori. Nu s-a mai întâmplat să avem alegeri comasate și atunci nu am mai avut complexitatea asta. Am mai avut referendum în 2019, dar e un pic mai simplu acolo. Acum faptul că au fost atâtea buletine, atâtea formulare de completat, procesele verbale care sunt diferite pentru fiecare tip de alegeri, cred că a complicat foarte mult lucrurile. Deși au fost probleme și înainte, să ne lungim chiar atât însă nu s-a mai întâmplat. Nu îmi mai aduc aminte. Și în 2020 îmi aduc aminte că au fost niște secții unde s-au lungit numărarea, dar nu era o chestiune generalizată”, a explicat Septimius Pârvu.

Dincolo de comasare, ONG-istul spune că au fost mai multe probleme punctuale.

„A existat și lejeritatea membrilor din birouri care spun «lasă, am mai fost eu la alegeri, știu eu cum a fost data trecută» și după aia au ieșit calculele prost, să nu uităm că ziua a fost mai lungă, fiindcă a fost extins programul de vot cu o oră, asta înseamnă că poate fi mai obositor procesul. Unele dintre ele par calcule matematice, atâta timp cât ai tableta, pare greu de înțeles cum reușești să completezi cu greșeli, în alte părți pare că au fost inversate rezultatele de la un candidat la altul, dar e greu de zis cât de mari sunt aceste erori și cât influențează rezultatul final. Noi am primit și reclamații de la alegători care s-au uitat pe procesul verbal și votul nu apărea pe procesul verbal, în principal la REPER. Au fost și astfel de cazuri unde au greșit voturile”, a explicat Septimius Pârvu.

„Unde contează 200 de voturi, tragi de fiecare vot”

Cât a fost furt și cât a fost eroare? Septimius Pârvu spune că e greu de stabilit.

„E clar că au existat și câteva plângeri penale, Sectorul 1 și Sectorul 2 sunt cele mai vizibile cazuri, probabil că s-a întâmplat și în alte locuri din țară, dar când ai 60-70% nu stai să te uiți pe procesul verbal, dar unde contează 200 de voturi, tragi de fiecare vot. Cred că de asta este treaba birourilor de circumscripție că acele procese verbale sunt încheiate cum trebuie”, a explicat ONG-istul.

Acesta spune că la secțiile de votare unde există plângeri, cereri de renumărare, este important ca ele să fie rezolvate, decât să terminăm repede, să punem niște cifre, doar ca să se închidă cheia.

Septimius Părvu spune că la final este important să fie făcută și o analiză, să vedem dacă președinții și membri birourilor electorale chiar au înțeles ce au de făcut. „Noi am avut observatori și avem o întrebare cât de bine înțeleg membrii birourilor electorale procedurile. Au fost și secții unde nu au înțeles din cele 1.000 de secții monitorizate de noi”, a explicat Septimius Pârvu.

Toni Grebă vrea ca presa, candidații și observatorii să nu mai aibă acces în secții la numărare

Instituțiile statului responsabile cu procesul electoral au fost rezervate în explicații.

Președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a afirmat, într-o intervenție la Digi24, că problemele legate de validarea rezultatelor pot fi explicate prin oboseala membrilor birourilor secțiilor de votare, precizând că eventualele erori pot fi descoperite întrucât sistemul centralizat de numărare nu permite validarea proceselor verbale dacă acestea nu concordă complet între ele.

„Procesele-verbale cu erori nu pot fi încărcate în sistem pentru că acesta refuză înregistrarea lor dacă există inadvertențe”, a declarat Toni Greblă. „De încărcat în sistem intră întotdeauna corectate. Aproximativ 25% din secții apar cu greșeli mai mici sau mai mari”, a adăugat șeful AEP.

Greblă susține că s-ar impune revizuirea legislației electorale care permite prezența în timpul numărătorii a candidaților, a observatorilor și a presei. „În înghesuiala de acolo nu ai luciditatea necesară să completezi întotdeauna corect”, a apreciat președintele AEP.

Radu Mihaiu: „Cetățenii au votat, dar voturile lor au dispărut”

Contactat de HotNews, Radu Mihaiu, primarul în funcție de la Sectorul 2 și candidat pentru un nou mandat din partea Alianței Dreapta Unită, aflat la puține voturi în spatele lui Rareș Hopincă (PNL-PSD), acuză tentative de fraudă din partea opoziției și a semnalat mai multe nereguli.

„Înțelegerea mea este că în acest moment mai sunt 3 secții cu procese verbale neîncheiate, dar noi avem contestații și am cerut renumărarea în peste 30 de secții pentru mai multe tipuri de nereguli. Cele mai importante sunt cele privitoare la voturi lipsă, la buletine lipsă, sunt peste 500 de voturi care au dispărut, cetățenii au votat, dar voturile lor au dispărut, sunt peste 1.300 de buletine care au ajuns în secțiile de votare dar s-au evaporat, avem situația de la secția 352 unde am fost văduvit de 286 de voturi și cer BES să lămurească situația.

Acesta a acuzat de tergiversări din partea Biroului Electoral de Sector în soluționarea problemelor și a cerut anularea alegerilor pe Sectorul 2 în cazul în care nu se aprobă renumărarea.

„Am cerut anularea alegerilor pe Sectorul 2 pentru că există un termen de decădere din drepturi. Cererea de anulare se poate face la maxim 48 de ore de la închiderea urnelor. În cazul în care cererile mele de renumărare vor fi soluționate, atunci vom renunța la această acțiune. Dacă nu se cercetează aceste suspiciuni de fraudă, voi merge cu acțiunea înainte. Cererea de anulare este judecată de BEC”, a explicat Mihaiu.

În final, acesta a anunțat pe pagina de Facebook că a fost aprobată renumărarea la secția 352.

Rareș Hopincă: „O victimizare a celor de la USR care refuză să accepte că au pierdut”

Contracandidatul său, Rareș Hopincă, spune că USR se victimizează și nu acceptă că au pierdut.

„Situația cauzată de USR este una ridicolă. Noi ne aflăm într-o situație cu precedent, nu fără precedent, la fel s-a întâmplat acum 4 ani și la Sectorul 1. Nu știu în țară, eu știu situația de la Sectorul 2. Este doar un joc de imagine, o victimizare a celor de la USR care se țin cu dinții de scaun și refuză să accepte că au pierdut. La fel a fost în toată țara, nu au fost în stare să le închidă. Aici trebuie să fie o problemă de sistem, ori formularele au fost prea complicate, AEP trebuie să ne spună”, ne-a declarat Hopincă.