Situația marilor fugari ai României – cum trenează procedurile judiciare

Cristian Rizea, Dragoș Săvulescu, Alina Bica sau Mario Iorgulescu se mențin, alături de multe alte nume sonore, pe lista marilor fugari, pe care România încearcă de câțiva ani să îi aducă în țară pentru aqa-și executa pedepsele cu închiaoarea. Ministerul Justiţiei a transmis, vineri, situația procedurilor de extrădare și a mandatelor europene de arestare, spunând că procedurile sunt de durată şi depind de legislaţia ţărilor în care se află fugarii.

Extrădări

Soluționarea cererilor de extrădare are loc, potrivit legii statului solicitant, în condițiile şi termenele stabilite de acest stat.

• 1. Cristian Rizea

„Cererea de extrădare a fost formulată şi comunicată autorităților din Republica Moldova ulterior decretului președintelui de retragere a cetățeniei moldave acordate. Persoana a formulat acțiune în justiție prin care a solicitat anularea acestui decret și, la data de 29.12.2021, s-a respins cererea lui Rizea. Hotărârea nu este definitivă. Totodată, dosarul constituit cu privire la cererea de azil formulată de Rizea a avut termen pe 29.12.2021. Soluție: apel respins. La 4 ianuarie 2022, Republica Moldova a comunicat că următorul termen fixat pentru soluționarea cererii de extrădare este 28.01.2022”.

Fostul deputat PSD Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, el fugind în Republica Moldova. În noiembrie 2020 fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Cristian Rizea.

• 2. Interlopul Florian Tudor, supranumit ”Rechinul”, liderul grupării Riviera Maya

„A fost arestat provizoriu, în vederea extrădării către România la data de 27 mai 2021 şi este încarcerat într-un penitenciar de maximă siguranţă din Mexic. Procedură în curs, de durată, din cauza legislaţiei străine care prevede termene mai lungi”.

Florian Tudor este acuzat de coordonarea unei vaste rețele specializate în clonare de carduri și spălare de bani, care acționa pe teritoriile mai multor state și ar fi creat un prejudiciu de zeci de milioane de dolari.

Rise Project a scris că gruparea “Riviera Maya”, condusă de craioveanul Florian Tudor, zis Rechinul, și-a îngropat o parte din bani și la propriu și la figurat în Craiova. Alte milioane au fost investite în proprietăți din Statele Unite, Mexic și Brazilia.

Gruparea ar fi clonat cardurile turiștilor din Mexic printr-o schemă sofisticată de sabotare a unei rețele de bancomate. Apoi, mergeau în deplasare: călătoreau în toată lumea pentru a retrage bani de pe cardurile copiate, acoperindu-și astfel urmele. Gruparea lucra în special cu cash, așa că tranzacțiile se făceau personal. În puținele cazuri când nu se puteau căra banii peste ocean, transferurile se efectuau prin servicii electronice precum Western Union. Acestea erau însă plafonate la cel mult 3.000 de euro pentru a nu declanșa alerte de spălare de bani.

• 3. Omul de afaceri Avraham Morgenstern

„Argentina a aprobat extrădarea acestuia, dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii”.

Omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost condamnat în lipsă, în august 2017, la opt ani de închisoare. El era însă, dispărut, deşi se afla sub control judiciar, în 8 mai 2017 prezentându-se pentru ultima dată la poliţie, conform termenilor controlului judiciar. În 13 iunie Curtea de Apel Bucureşti a emis mandat european de arestare pe numele său.

Fost partener de afaceri şi apropiat al fostului primar Radu Mazăre, Avraham Morgenstern a fost reținut în decembrie 2017 la Buenos Aires, anunța atunci Poliția Română.

În rechizitoriul din februarie 2015, procurorii DNA arătau că, în perioada 2009 – 2014, Morgenstern, în calitate de administrator al Shapir Structures, nu a înregistrat corespunzător veniturile obţinute din trei contracte încheiate cu Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) Constanţa şi Confort Urban Constanţa şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri, în executarea acestor contracte. Astfel, conform DNA, ar fi provocat un prejudiciu bugetului de stat de peste 10.000.000 de euro.

• 4. Omul de afaceri româno-israelian Sorin Shmuel Beraru (Baror)

„A fost condamnat pentru infracțiunea de spălare de bani, comisă în anii 1998-1999. Legea israeliană pentru combaterea spălării banilor a fost adoptată şi a intrat în vigoare la data de 17 august 2000, după comiterea faptelor, fiind aplicabil principiul de drept penal (universal) al aplicării legii penale mai favorabile. Acest principiu a determinat lipsa condiției dublei incriminări, în sensul că, în Israel, la data comiterii faptei de către această persoană, fapta respectivă nu era incriminată (notă: se are în vedere legea existentă la data comiterii faptei şi nu cea de la data transmiterii cererii de extrădare sau orice alt moment ulterior). În consecinţă, autoritățile din Israel au precizat că nu pot da curs cererii de extrădare în acest caz, îndeplinirea condiţiei dublei incriminării fiind absolut necesară”.

În februarie 2016, omul de afaceri romano-israelian a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani în dosarul privind fraudarea societății Cico SA.

• 5. Radu Mazăre

„A fost extrădat de către autoritățile malgașe în mai 2019, aflându-se în executarea pedepsei aplicate. Ulterior, la solicitarea autorităților judiciare române, au fost formulate mai multe cereri de extindere a consimțământului, pentru fapte anterioare extrădării”.

• 6. Omul de afaceri Emilian (Elan) Schwartzenberg

„Persoana nu este căutată, nu face obiectul vreunui mandat de arestare sau de executare a vreunei pedepse, deoarece, prin sentinţa penală nr. 403 din 21.05.2020 pronunțată de Tribunalul Bucureşti, s-a dispus faţă de acesta încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale”.

Elan Schwartzenber primise arest preventiv în dosarul disjuns din cel al lui Radu Mazăre şi al omului de afaceri Avraham Morgenstern, privind construirea cartierului „Henri Coandă”.

Mandate europene de arestare

Ministerul Justiției precizează că, potrivit legii, are atribuții strict administrative, adică de primire, respectiv transmitere a mandatelor europene de arestare emise de către autoritățile judiciare române și străine, de a acorda sprijin autorităților implicate în această procedură, în special în vederea facilitării comunicării, respectiv de a ține evidențe statistice. În acest sens, autorităţile emitente sunt instanţele, iar cele de executare sunt curţile de apel.

• 1. Alina Bica

„Se află în Italia, procedura s-a desfășurat pe cale directă, între instanța română și instanța italiană.

Instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene. Hotărârea instanței italiene este definitivă. Executarea pedepsei recunoscute în Italia este suspendată până la soluționarea cererii introduse în instanță, la data de 01.06.2021, pentru o mai bună calificare juridică a infracțiunii conform dreptului italian”.

Fosta șefă a DIICOT a fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.

Ea era dată în urmărire internațională și a fost reținută în iulie 2020 în Italia, unde se afla din 2019. Alina Bica a fugit din România la începutul lui 2018, iar o perioadă s-a aflat în Costa Rica, împreună cu Elena Udrea.

• 2. Daniel Dragomir

„A fost arestat la data de 3 februarie 2021, în Italia (informare din surse deschise – s-a predat poliției italiene însoțit de avocat). Soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curții de Apel Bari. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Procedură în curs. Termen: 09.04.2022”.

Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare. În februarie 2021, Poliția Română a anunțat că el s-a predat autorităților din Bari.

• 3. Nela Ignatenko

„Se află în Belgia. La data de 31.03.2021, autoritățile judiciare belgiene au solicitat direct instanței informații privind condițiile de detenție, iar ANP a răspuns acestei solicitări instanței, informând în copie și MJ. Din informaţiile primite, rezultă că predarea a fost refuzată. S-a declarat apel, care este pe rol”.

În 17 decembrie 2020, Nela Ignatenko a fost condamnată la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Nela Ignatenko, fost consilier guvernamental în perioada în care premier era Călin Popescu Tăriceanu, a fugit din țară, astfel încât nu a putut fi pus în aplicare mandatul de arestare pe numele ei.

Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu) este soția „contelui Albert Alexei von Kloss-Ignatenko, savant-cosmist şi om de ştiinţă iluminist”, un ucrainean care promovează o așa-numită cultură „cosmoumanistă”, care în pandemie vindea „suplimente anti-Covid”, potrivit Europa Liberă.

• 4. Omul de afaceri Dragoș Săvulescu

„Autoritățile italiene (Curtea de Apel Napoli) au respins executarea mandatului european de arestare, au recunoscut sentința emisă de instanța română și au dispus executarea pedepsei în Italia. Totodată, instanța italiană a dispus suspendarea parțială a executării pedepsei. Autoritățile elene au respins cererea de predare a lui Săvulescu, arestat provizoriu la data de 9 august 2021, în vederea executării mandatului european de arestare emis de Curtea deApel Bucureşti, care a apreciat şi dispus potrivit competențelor legale, având în vedere că este vorba de o procedură directă între instanțe. Contestația la executare, introdusă de Biroul executări penale al Curții de Apel București, are termen 11.01.2022”.

Fostul acţionar de la Dinamo Dragoş Săvulescu a fost condamnat în februarie 2019 la cinci ani şi şase luni de închisoare în dosarul retrocedării plajelor din Mamaia, în care au primit condamnări și fostul primar al Constanţei Radu Mazăre, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu şi fostul acţionar al clubului Dinamo Cristian Borcea.

• 5. Fostul europarlamentar Marian Zlotea

„A fost arestat la data de 23 februarie 2021, în Italia. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Ministerul Justiției din Italia a informat că instanța italiană din Bologna, la data de 02.03.2021, a dispus predarea către România a persoanei solicitate. Persoana solicitată a promovat apel la Înalta Curte de Casație din Italia. Înalta Curte de Casație a Italiei a casat cu trimitere spre rejudecare cauza. Procedură în curs. Termen: 11.02.2022”.

Fostul europarlamentar PDL și fost președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) Marian Zlotea anunța în ianuarie 2021, într-o postare pe Facebook, că a fugit din România și că a cerut azil politic în altă țară.

Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare, acuzat că, pe vremea când conducea Autoritatea Sanitar Veterinară, le-ar fi cerut subalternilor să finanțele partidul din care făcea parte, pentru a-și păstra locurile de muncă. Maria Zlotea era judecat în acest dosar din 2015, iar prima hotărâre a fost pronunțată în 2018. Atunci, a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendare.

• 6. Gino Mario Iorgulescu

„După condamnarea definitivă, instanța de executare a emis un nou mandat european de extrădare în baza mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea, conform hotărârii pronunțate împotriva sus-numitului. Ministerul Justiției asistă autoritățile implicate în procedură. Judecătoria Sect. 3 a emis un alt mandat european de arestare cu privire la aceeași persoană și care se află pe rolul instanței din Milano, în Italia. Se așteaptă rezultatul expertizei, care să stabilească dacă Iorgulescu, în prezent internat, după o primă suspendare a judecății pentru 6 luni, are capacitatea de a înțelege, de a voi și de a sta în judecată. Termenul pentru ambele proceduri este 31.05.2022. Procedură în curs”.

În august 2020, Mario Iorgulescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe.

În noaptea de 7 spre 8 septembrie 2019, fiul lui Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, a accidentat mortal cu maşina un tânăr de 24 ani. Procurorii Tribunalului București spun că Mario Iorgulescu era băut şi sub influenţa cocainei. După accident, Iorgulescu jr a fost transferat de familie în Italia, de unde nu s-a mai întors.

• 7. Aurel Gabriel Popoviciu

„Instanța britanică a dispus predarea la data de 12 iulie 2019. Persoana solicitată a formulat apel. Apelul a fost declarat admisibil. La data de 11 iunie 2021, judecătorii britanici au admis apelul pentru un motiv din cele 6 înaintate în cadrul cererii de admisibilitate. La data de 15 iunie, CPS Crown Prosecution Service (colegii care reprezintă partea română în cauză – Curtea de apel București) a depus solicitarea de admitere în principiu a apelului împotriva hotărârii de mai sus. Procedură în curs”.

În august 2017, omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare în dosarul Băneasa. Omul de afaceri se afla încă de la acel moment în Marea Britanie.

Conform procurorilor, în perioada 2000-2004, o serie de înţelegeri, cel puţin îndoielnice, între Puiu Popoviciu şi Ioan Niculae Alecu, pe atunci rector al universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, au făcut ca un teren de 224 de hectare să fie cumpărat la un preţ de nimic de către o companie controlată de omul de afaceri.

• 8. Alexander Bogdan Adamescu

„Este localizat în Marea Britanie. Căile de atac formulate de Adamescu au fost epuizate și respinse, există hotărâre definitivă de predare a acestuia către România. Predarea va putea avea loc în momentul în care autoritățile britanice vor comunica această informație”.

DNA îl acuză pe Bogdan Alexander Adamescu de faptul că în cursul lunilor iunie 2013 și decembrie 2013, împreună cu tatăl său, Dan Adamescu (decedat în 2017) ar fi remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 23.000 lei magistraților Stanciu Ion și Rovența Elena, judecători la Tribunalul București – Secția VII Civilă pentru ca, în schimb, aceștia să dispună, în dosare privind procedura insolvenței, soluții favorabile unora dintre societățile la care acționar era tatăl inculpatului.

În cursul anul 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizii definitive de condamnare față de cei doi judecători și față de Dan Adamescu, aceștia fiind trimiși în judecată într-un dosar separat.

(1) Sunt avute în vedere mandatele europene de arestare emise după data de 1 ianuarie 2007, persoana solicitată fiind arestată în cursul anului 2020

(2) Sunt avute în vedere mandatele europene de arestare emise după data de 1 ianuarie 2007, persoana solicitată fiind arestată în cursul anului 2020