Sociollogica: Democratie bolnava, simptome si efecte
Suntem intr-o perioada fara alegeri, deci putem sa discutam niste lucruri pe care Sociollogica nu prea le-a atins de obicei, si asta pentru ca alcatuiau partea mai putin vizibila a iceberg-ului politic, scrie Barbu Mateescu, pe blogul lui, Sociollogica.
Democratia romaneasca este foarte vulnerabila. Acest lucru are implicatii atat pentru societate cat si pentru stat. Suntem la un bobarnac distanta de prabusirea sistemului. Aceasta prabusire poate lua multe forme (de la dictatura la terorism pur), dar in conditiile unei democratii bolnave prabusirea nu poate fi oprita.
Voi mentiona doar trei simptome ale bolii sau vulnerabilitatii:
A. Mitul „manjit” al (re)aparitiei democratiei. Putini romani vorbesc cu mandrie sau bucurie despre ce s-a intamplat in decembrie 1989 sau mai ales in lunile de dupa. Stabilitatea unui sistem politic depinde intr-o masura mai mare decat credem de simbolismul aparitiei sale. SUA este un exemplu fericit. Republica de la Weimar se afla la celalalt calapod – debutul sau a fost considerat ilegitim si de stanga si de dreapta. Mai mult, regretul germanilor moderati din anii ’20 fata de monarhie sau un sistem autoritar reprezinta o paralela tulburatoare cu atitudinea romanilor de acum fata de comunism.
Despre acest lucru se poate face doar vorbire, de rezolvat ceva e prea tarziu.
B. Increderea in institutiile traditionale ale democratiei este in suferinta, si asta nu de cativa ani. Increderea in principalii lideri politici urmeaza acelasi model. Daca 7 romani din 10 nu au incredere in tine (adica: incredere 30% in sondaje), esti considerat un politician performant. Pentru ca esti in top cinci.
C. Incepand cu 2008, separarea alegerilor parlamentare de cele prezidentiale a permis o analiza mai clara a problemei. 3 milioane de oameni care nu votasera la parlamentare au venit la prezidentiale (in sine un fenomen interesant, de vreme ce puterile presedintelui sunt puternic limitate constitutional). In practica am avut in ultimii ani o tara condusa de parlamente si guverne pe baza unor mini-minoritati:
- PDL a primit acum patru ani votul a 12% din romanii aflati pe liste.
- USL a primit iarna trecuta votul a 24% din romanii aflati pe liste.
Partidele principale sunt organizatii inchise, care comunica cu societatea de sus-in-jos si pentru care un nou membru reprezinta un pericol la adresa structurii organizationale interne.
Societatea si mass-media au constientizat acest lucru si reactioneaza in consecinta. Atata timp cat politica va ramane „ei-nu-noi”, sistemul va continua sa ramana bolnav. Orice fel de protest sau atitudine este instantaneu atacabila in societatea romaneasca pe baza argumentului „dar el/ea este membru de partid sau vrea sa obtina avantaje politice”. Acest argument e posibil doar in natii in care politica este murdara – intr-o societate democratica sanatoasa, a face politica este normal, natural si nu un lucru de acuzat.
Voi reveni asupra temei in curand – voi arata care sunt dimensiunile bolii si mai ales ce poate fi facut.
Comenteaza pe Sociollogica.