Sociollogica: Replica din partea CSOP si raspuns

Referitor la articolul despre ultimul sondaj CSOP, am primit un mesaj de la Andrei Musetescu, directorul executiv al CSOP. Iata textul mesajului:

„Hotnews a preluat ieri un articol publicat de domnul Barbu Mateescu (Sondaj CSOP – mijlocul lui august, Sociollogica, 29 august 2012).

De la bun inceput, doresc sa afirm calitatea cercetarilor CSOP (studii de marketing si sondaje de opinie publica cu tematica sociala sau politica). De-a lungul timpului exista numeroase confirmari publice, una dintre acestea fiind foarte recenta, ale temeiniciei acestei afirmatii.

Domnul Mateescu descrie CSOP drept „institutul de casa al opozitiei actuale”. Vom putea accepta sau respinge aceasta caracterizare dupa ce vom afla ce intelege domnul Mateescu prin aceasta sintagma. Cred ca este in primul rand datoria sa sa ne lamureasca ce continut concret ii atribuie.

Expresia „institut de casa” nu are, cel putin pana in acest moment, un statut clar. Atunci cand este folosita, ea are, insa, evidente conotatii negative. De aceea, este important ca expresia de care discutam sa fie tratata cu seriozitate, obiectivul fiind acela de a sti despre ce este vorba atunci cand o asemenea eticheta este utilizata.

Exista mai multe intrebari legitime ce isi asteapta raspunsurile:

• A fi „institut de casa” este un lucru bun sau un lucru rau pentru calitatea cercetarilor realizate?
• Are statutul de „institut de casa” anumite consecinte in ceea ce priveste calitatea datelor de cercetare furnizate (prin calitate inteleg faptul ca rezultatele obtinute reflecta corect problematica studiata)? Daca da, care sunt aceste consecinte?
• Are statutul de „institut de casa” anumite consecinte in ceea ce priveste relatia dintre beneficiarul cercetarii si institutul care o realizeaza? Daca da, care sunt aceste consecinte?

Cred ca este tot datoria domnului Mateescu sa ne ofere primele raspunsuri la aceste intrebari.

Domnul Mateescu afirma ca exista anumite constante in sondajele cu tematica politica realizate de CSOP. Sa presupunem, pentru simplificarea discutiei, ca asemenea regularitati intr-adevar exista. Si in aceasta privinta, alte intrebari se impun ca legitime:

• Care este legatura dintre aceste constante, acceptate pentru moment ca fiind reale, si valoarea de adevar a rezultatelor CSOP?
• Diferentele, chiar constante, fata de rezultatele altor institute reprezinta un indiciu corect si suficient pentru evaluarea calitatii?
• A te afla in minoritate sau in majoritate, reprezinta repere valide atunci cand se discuta despre adevarul/ calitatea unor sondaje de opinie publica?

Sunt convins ca domnul Mateescu, caruia vom incerca sa-i transmitem acest mesaj, ne va ajuta sa intelegem mai bine articolul pe care l-a publicat in Sociollogica, ceea ce s-ar putea dovedi util.

Cu stima,

Andrei Musetescu”

Voi raspunde subiect cu subiect, unele dintre intrebari fiind retorice sau adresate mai degraba cititorilor blog-ului meu, de la care ma astept sa-si formeze o opinie proprie:

„Institut de casa”. Pe baza informatiilor disponibile public, PDL nu a cerut in ultimii ani efectuarea de sondaje de opinie altui institut decat CSOP, iar CSOP nu a efectuat sondaje la comanda altui client politic decat PDL sau fortele politice care s-au alaturat acestuia in aliante stranse. Aceste lucruri – chiar daca ar fi 100% conforme adevarului – nu justifica insa in intregime folosirea unei asemenea sintagme. Inteleg ca domnul Musetescu este nemultumit de formularea care reprezinta titlul paragrafului. Punandu-ma in situatia sa, ii inteleg nemultumirea. Din acest motiv, formularea a fost retrasa din postarea originara si regret folosirea ei.

Diferentele dintre rezultatele furnizate public de catre CSOP si alte institute. Aceasta diferenta din punctul meu de vedere exista. Domnul Musetescu are dreptate sa intrebe daca acest lucru este relevant pentru masurarea calitatii sondajelor CSOP: nu este. Niciodata insa nu am afirmat ca sondajele CSOP sunt deficitare din punct de vedere al calitatii prin comparatie cu alte institute (motivul fiind dat in paragraful urmator); atata timp cat diferentele exista, le voi lua in calcul.

Acuratetea sondajelor CSOP. In legatura cu acest subiect voi face o singura afirmatie: sondajul CSOP din iunie a fost mai aproape decat sondajele oricarui alt institut de rezultatul votului politic de la alegerile locale (sondaj: USL 52%, PDL 20%; rezultate: USL 49%, PDL 22%). Daca, asa cum este foarte posibil, sondajul CSOP din iunie a fost efectuat dupa alegerile locale, caz in care am lua sondajele din mai drept reper (USL 54%, PDL 18%), tot CSOP a fost mai aproape de rezultatele de la scrutin decat oricine altcineva.

Paragraful de mai sus nu inseamna, bineinteles, ca celelalte institute au gresit sau au manipulat rezultatele. Sunt multi factori care intervin intre raspunsurile la intrebarea privind optiunea politica (sondaj) si votul propriu-zis pentru o formatiune sau alta la Consiliul Judetean (alegeri).

Observatie generala. In jurul majoritatii institutelor de sondare a opiniei publice din Romania exista suspiciuni – aproape intotdeauna nefondate. Aceste suspiciuni au un larg ecou in randul consumatorilor de informatii politice – practic la fiecare sondaj pe care-l comentez, indiferent cine l-a realizat, exista comentatori care speculeaza legaturi intre institutul respectiv si omul politic X sau Y.

Fac intotdeauna abstractie de acesti factori atunci cand realizez analiza datelor din sondajul respectiv. Ca dovada, in cazul CSOP, postarea mea a detaliat in 6 puncte informatiile din sondaj fara a emite judecati de valoare cu privire la calitatea sa sau a datelor prezentate.

Sper ca paragrafele de mai sus reprezinta o clarificare. Afirm, in incheiere, ca nu am lucrat niciodata pentru CSOP si ca, din punct de vedere profesional sau comercial, n-am fost implicat niciodata intr-un conflict concurential sau de alta natura cu CSOP.

Comenteaza pe blogul Sociollogica.