Sari direct la conținut

Solidaritate cu Emilia Șercan. Profesori de la Jurnalism, scrisoare către Iohannis și guvern: „Un grav abuz al justiției din România. Nu rămâneți pasivi!”

HotNews.ro
Flashmob pentru susținerea jurnalistei Emilia Șercan, Foto: Hotnews / David Leonard Bularca
Flashmob pentru susținerea jurnalistei Emilia Șercan, Foto: Hotnews / David Leonard Bularca

Peste 20 de profesori de la Facultatea de Jurnalism a Universității București au semnat o scrisoare de solidaritate cu jurnalista Emilia Șercan, în care le cer președintelui Klaus Iohannis și premierului să nu rămână pasivi în fața unui „grav abuz al sistemului de justiție din România cu repercusiuni asupra profesiei de jurnalist și a democrației românești”.

În scrisoarea deschisă către președinte, premier, ministrul Justiției, șeful CSM și Avocatul Poporului, cei peste 20 de profesori de la Facultatea de Jurnalism care se solidarizează cu Emilia Șercan asupra unui „grav abuz al sistemului de justiție din România cu repercusiuni asupra profesiei de jurnalist și a democrației românești” care o vizează pe jurnalistă.

Ei amintesc că în 20 septembrie 2023 Parchetul Judecătoriei Sectorului 4, prin procurorul Marius Borta, a emis o ordonanță de renunțare la urmărirea penală în dosarul care viza amenințarea jurnalistei Emilia Șercan, cu motivarea că nu există interes public în urmărirea în continuare a faptei. În 24 octombrie, prin ordonanța de clasare emisă de procuroarea Nicoleta Rotaru de la Parchetul Curții de Apel București, a fost clasat dosarul referitor la operațiunea de kompromat a cărei victimă a fost anul trecut Emilia Șercan, prin divulgarea unor probe și a unor informații nedestinate publicului dintr-un dosar penal și prin publicarea repetată a unor fotografii intime ale acesteia, vechi de 20 de ani.

  • „Despre toate acestea presa națională și internațională și-a manifestat susținerea și a scris pe larg, iar multiple organizații internaționale și naționale de apărare a drepturilor jurnaliștilor și de promovare a valorilor democratice (Reporters sans frontières, International Press Institute, Committee to Protect Journalists, European Centre for Press and Media Freedom, European Federation of Journalists, Active Watch și Centrul pentru Jurnalism Independent) au cerut trimiterea cazului în judecată și au avertizat asupra riscului tergiversării dosarului.
  • Constatăm, cu profundă îngrijorare, că aceste temeri s-au confirmat și că deciziile procurorilor români mai sus-menționați, de închidere a dosarelor, încalcă în mod flagrant dreptul de acces liber la justiție prevăzut în Constituția României în Art. 21, alin. (1) și (3) și dreptul la un proces echitabil prevăzut în Convenția Europeană a Drepturilor Omului la Art. 6., alin. (1), care stipulează că „orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege (…)”.
  • În calitate de profesori de Jurnalism și Științele comunicării, care formăm, de zeci de ani, jurnaliști și specialiști în comunicare și relații publice, dar și în calitate de cetățeni ai unui stat democratic, membru al Uniunii Europene și al NATO, înțelegem pe deplin consecințele pe care astfel de decizii abuzive le pot avea asupra presei independente și asupra democrației din țara noastră. De aceea, prin prezenta scrisoare, stimați reprezentanți ai statului român, tragem public un semnal de alarmă și vă solicităm să vă implicați, în limitele mandatului de autoritate publică cu care ați fost învestiți, pentru înfăptuirea actului de justiție, așa cum este el prevăzut de Constituția României și de declarațiile și acordurile internaționale la care România este semnatară.
  • Aceste decizii, pe care le considerăm profund nedemocratice și arbitrare, afectează, înainte de toate, viața privată a unui cetățean al României, dar, în același timp, și independența presei românești și, astfel, democrația în două dintre principalele ei valori, dreptul la justiție și libertatea presei.
  • Justiția română trebuie să le arate jurnaliștilor că sunt protejați atunci când angajați ai statului și mai-marii zilei ar încerca să-i amenințe sau să-i supună unor violări a vieții private menite să-i intimideze și să-i oprească din exercitarea profesiei! Iar dumneavoastră, prin mandatul de autoritate publică ce v-a fost încredințat, vă adresăm rugămintea să nu rămâneți pasivi în fața unor astfel de abuzuri!”, scriu profesorii semnatari ai scrisorii de solidaritate cu Emilia Șercan.

​​Câteva zeci de persoane au mers luni dimineață în fața Parchetului General pentru a o susține pe jurnalista Emilia Șercan care protestează de peste două săptămâni față de clasarea dosarului de kompromat.

Jurnalista Emilia Şercan a acuzat autorităţile statului că au orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva sa după ce a dezvăluit că teza premierului Nicolae Ciucă este plagiată, iar apoi au încercat să muşamalizeze această acţiune.

Într-un text publicat în PressOne, Emilia Șercan afirma că a fost vizată de trei acţiuni de ameninţare, defăimare şi intimidare. Ea spunea că a primit amenințări de la persoane necunoscute, inclusiv un mesaj pe Facebook messenger de la o persoană care i-ar fi trimis mai multe fotografii private făcute în urmă cu 20 de ani, despre care jurnalista spune că i-ar fi fost furate dintr-un dispozitiv electronic.

Jurnalista afirma că a trimis poliției o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook messenger, inclusiv fotografiile, iar la scurt timp mesajul trimis poliției a apărut pe un site din Republica Moldova.

  • „Am decis să denunț public operațiunile de discreditare și intimidare la care sunt supusă după 18 ianuarie 2022, data la care am dezvăluit că teza premierului României, Nicolae Ciucă, este plagiată.
  • Am decis acest lucru pentru că, de data aceasta, jucătorul-cheie este chiar statul român: o probă pe care am furnizat-o Poliției Române pentru a identifica autorul unei infracțiuni de violare a vieții private a fost scursă din dosar în aceeași zi, devenind baza unei ample operațiuni de kompromat.
  • Am acordat timp organelor de cercetare penală să ancheteze scurgerea de informații pe care am reclamat-o la data de 18 februarie 2022.
  • Vreme de 45 de zile nu am fost nici măcar audiată în dosarul deschis ca urmare a plângerii prin care am reclamat scurgerea de informații.
  • În aceste condiții, am decis să vorbesc public atât despre operațiunea de intimidare a cărei țintă sunt, cât și despre operațiunea paralelă, cea de mușamalizare a scurgerii de informații, care se derulează cu complicitatea conducătorilor unor instituții care ar trebui să-mi asigure protecția atât ca cetățean, cât și ca jurnalist”, a acuzat Emilia Șercan.

De ce protestează Emilia Șercan

  • Protestul meu este împotriva scandaloasei decizii de închidere a dosarului de kompromat, în care procurorul a constatat că 3 infracțiuni dintre cele reclamate de mine nu există, iar că alte 4 nu sunt prevăzute de legea penală.
  • Protestul meu este față de impunitatea pe care instituția parchetului o oferă tuturor celor implicați în acțiunea de compromitere a mea, orchestrată de oameni din poliție, iar apoi mușamalizată de, cel mai probabil, oameni cu legături cu un serviciu de informații.
  • Începând de vineri, 24 noiembrie, am stat în fiecare zi de lucru în fața Parchetului General și a Parchetului Curții de Apel București câte două sau trei ore, cu excepția zilelor libere de pe 30 noiembrie și 1 decembrie.
  • Când a fost vremea mai caldă, am stat și trei ore, iar în zilele în care a fost foarte frig sau a plouat, am stat în jur de două ore. Joia și vinerea trecută am mers răcită fiind.
  • Nu pot accepta decizia de clasare a dosarului, în condițiile în care ancheta nu a fost făcută corespunzător, iar acte de urmărire penală esențiale fie nu au fost făcute deloc, fie au fost făcute de mântuială, întotdeauna în favoarea vinovaților și cu scopul evident de a îngropa adevărul.
  • Dincolo de toate deciziile năucitoare din dosar, un procuror a spus că publicarea repetată a unor fotografii intime nu reprezintă deloc violare a vieții private. Acel procuror nu a văzut intenția, premeditarea și forma continuată a faptei, spunând că publicarea unor fotografii intime făcute în casă nu reprezintă violare a vieții private a unui cetățean.
  • Parchetul mi-a călcat în picioare demnitatea de om și de femeie, decizia fiind de neacceptat pentru mine.
  • Decizia e un uriaș act de nedreptate, de injustiție”, afirmă jurnalista.

Ea spune că va continua să protesteze zilnic în fața Parchetului, cu una dintre fotografiile sale publicate repetat, despre care un procuror a decis că nu reprezintă o violare a vieții sale private.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro