SONDAJ Cei mai mulți români susțin armata obligatorie și creșterea cheltuielilor militare, într-o Europă ce se pregătește de război / Cum văd politicile lui Trump

Europenii, inclusiv românii, sprijină creșterea cheltuielilor militare și reintroducerea serviciului militar obligatoriu, arată un sondaj multinațional coordonat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un important think-tank european, publicat înainte de summitul NATO de la Haga. Raportul arată totodată că un sentiment antiamerican crește în Europa, dar nu neapărat și în România, unde cei mai mulți oameni par să aibă încredere în administrația Trump.

Un raport ECFR care cuprinde date din sondaje realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în 12 țări europene, inclusiv România, a analizat atitudinile publicului față de rolul NATO și al UE în securitatea europeană, preferințele față de o posibilă soluționare pașnică a conflictului din Ucraina și modul în care europenii văd Alianța Transatlantică de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Potrivit sondajului, în România, o pluralitate de 49% dintre respondenți sprijină creșterea cheltuielilor militare, în timp ce 53% susțin ideea dezvoltării unei alternative europene de descurajare nucleară care să nu depindă de SUA.

De asemenea, 49% dintre români sunt în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, arată sondajul.

Sondajul sugerează că europenii continuă să susțină ferm Ucraina și că nu vor accepta retragerea sprijinului militar, forțarea Kievului să cedeze teritoriile ocupate sau ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei dacă SUA schimbă direcția.

România e mai puțin convinsă decât partenerii europeni. Totuși, în țara noastră, pluralități de 41%, 48% și, respectiv, 42% dintre cetățeni au exprimat aceste puncte de vedere.

Sondajul mai arată că ostilitatea lui Donald Trump față de Europa a dat naștere unui sentiment antiamerican.

Acest lucru este valabil în special în Danemarca și Portugalia. În Regatul Unit și în Germania, majoritățile consideră, de asemenea, că sistemul american este stricat și, chiar și în Polonia, țară tradițional pro-americană, proporția cetățenilor care împărtășesc această opinie a crescut din noiembrie 2020.

România este însă mai încrezătoare în administrația Trump.

O lume în război

Traiectoria celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump pare să fi răsturnat opinia europeană în ceea ce privește apărarea și securitatea și îi forțează pe cetățeni să accepte ideea că trebuie să se pregătească pentru o lume în război, conform raportului ECFR.

Datele din cel mai recent studiu ECFR, „Trump’s European Revolution:” („Revoluția europeană a lui Trump”), sugerează că a doua venire a lui Trump a schimbat nu numai sistemul politic intern al SUA, ci și modul în care europenii își văd propria securitate și identitate.

Acest lucru indică o îndepărtare fundamentală de alianța transatlantică și de garanțiile de securitate ale Washingtonului, către o Europă mai autonomă care trebuie să își consolideze propriile capacități.

Europa nu mai este un „proiect de pace”, ci se pregătește rapid pentru război, publicul din principalele state pro-atlantice (inclusiv Danemarca, Germania și Regatul Unit) fiind de părere că Europa trebuie să se ocupe de propria securitate și apărare, concluzionează raportul ECFR, pe baza sondajelor.

Sprijin pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare

Sondajele indică un consens în Europa cu privire la necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare.

Majoritatea respondenților din Polonia (70%), Danemarca (70%), Regatul Unit (57%), Estonia (56%) și Portugalia (54%) susțin (fie „puternic”, fie „oarecum”) ideea creșterii cheltuielilor naționale pentru apărare.

Majoritatea cetățenilor din Danemarca și Estonia sunt în favoarea creșterii cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB-ul național.

Pluralități de respondenți din România (50%), Spania (46%), Franța (45%), Ungaria (45%), Germania (47%) și Elveția (40%) au fost, de asemenea, de acord cu creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Cu toate acestea, Italia nu urmează acest trend, 57% dintre respondenți fiind „oarecum” sau „puternic” împotrivă și doar 17% fiind în favoarea creșterii cheltuielilor pentru apărare.

De menționat că statele membre ale NATO, care se reunesc începând de marți la un summit la Haga, și-au dat duminică acordul asupra creșterii treptate a cheltuielilor legate de apărare până la procentul de 5% din PIB până în anul 2035, după ce Spania, care a respins această propunere formulată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a obținut o excepție.

Pentru serviciul militar obligatoriu

Majoritatea respondenților sunt de asemenea în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu.

Respondenții din Franța (62%), Germania (53%) și Polonia (51%) sunt cei mai fermi susținători ai unei astfel de inițiative.

Cea mai slabă susținere se regăsește în Ungaria (32%), Spania (37%) și Regatul Unit (37%).

În România, sprijinul pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu a fost exprimat de o pluralitate (49%) de respondenți. 38% dintre români se opune, iar 13% nu știu/nu răspund.

Cei din grupele de vârstă 60-69 de ani și peste 70 de ani sunt cei mai încântați de ideea serviciului militar obligatoriu (54%, respectiv 58%, exprimându-și susținerea).

Cu toate acestea, procentul scade vertiginos la cel mai tânăr grup demografic (18-29 de ani). În medie, doar 27% dintre respondenții acestui grup, care au vârsta necesară pentru înrolare, și-a exprimat susținerea, majoritatea (57%) răspunzând că se opun unei astfel de inițiative.

Europenii susțin Ucraina, indiferent de politica SUA

Datele ECFR arată că majoritățile sau pluralitățile de respondenți din unsprezece din cele douăsprezece țări participante la sondaj nu vor ca Europa să își retragă sprijinul militar pentru Ucraina, ca Ucraina să fie forțată să renunțe la teritoriul ocupat de Rusia sau ca sancțiunile economice împotriva Rusiei să fie ridicate, indiferent de schimbarea poziției SUA.

Respondenții din Danemarca (78%), Portugalia (74%), Regatul Unit (73%) și Estonia (68%) sunt cei mai fermi susținători ai continuării sprijinului militar în cazul retragerii SUA.

În mod similar, respondenții din Danemarca (72%), Portugalia (71%), Regatul Unit (69%) și Estonia (68%) se opun cel mai mult ideii ca Ucraina să fie forțată să cedeze teritoriile ocupate, în cazul în care SUA ar alege o astfel de abordare.

De asemenea, aceștia sunt cei mai puternici oponenți ai ridicării sancțiunilor economice împotriva Rusiei, în cazul în care SUA ar dori acest lucru (Danemarca, 77%; Regatul Unit, 71%; Estonia, 69%; și Polonia, 68%).

Într-un scenariu de inversare a politicii SUA, o majoritate de 41% dintre cetățenii români consideră că Europa nu ar trebui să accepte retragerea sprijinului militar, 48% sunt de acord că Europa nu ar trebui să facă presiuni asupra Kievului pentru a ceda teritoriile ocupate, iar 42% cred că Europa nu ar trebui să ridice sancțiunile împotriva Rusiei.

Un sentiment antiamerican crește în Europa, dar nu neapărat în România

Ostilitatea lui Trump față de Europa a dat naștere unui sentiment antiamerican.

Acest lucru poate fi observat mai ales în Danemarca, acolo unde 86% dintre respondenți cred că sistemul politic american este „defectuos” și unde procentul populației care consideră realegerea lui Trump un lucru rău pentru cetățenii americani a crescut de la 54% la 76% în doar șase luni.

O imagine similară se conturează în rândul cetățenilor portughezi, 70% dintre aceștia considerând că sistemul politic american de astăzi este „defectuos”, față de doar 60% atunci când ECFR a adresat aceeași întrebare în noiembrie 2020, după victoria la alegeri a lui Joe Biden.

În Regatul Unit și Germania, majorități de 74% și 67% consideră că sistemul american este defectuos.

Chiar și în Polonia, țară tradițional proamericană, proporția cetățenilor care împărtășesc această opinie a crescut de la 25% la 36% din noiembrie 2020.

Românii par cei mai pro-americani dintre europenii sondați. Doar 31% cred că sistemul politic american este „defectuos”.

Încrederea românilor în Trump

Alte date susține de asemenea ideea că românii au ceva mai multă încredere în administrația Trump.

Spre exemplu, 33% dintre români cred că alegerea lui Trump este bună pentru SUA (iar 23% cred că e un lucru rău). Prin comparație, doar 8% dintre danezi, 14% dintre germani, 19% dintre britanici și 20% dintre italieni cred că alegerea lui Trump e bună pentru americani.

De asemenea, 30% dintre români cred că alegerea lui Trump este bună pentru țara noastră – cea mai mare proporție dintre țările sondate. Prin comparație, 29% dintre unguri cred că Trump va fi bun pentru țara lor, 15% dintre italieni spun asta, iar procentele sunt și mai mici la alte țări – 12% în UK, 10% în Germania, 5% în Danemarca.

Românii cred de asemenea că alegerea lui Trump este un lucru bun pentru pacea din lume – 41% au spus asta, din nou, cea mai mare proporție dintre țările sondate. Prin comparație, 33% dintre maghiari, 21% dintre italieni, 17% dintre britanici și 7% dintre danezi cred asta.

Efectul Trump asupra Europei

Sondajele indică de asemenea schimbări ideologice profunde ale partidelor politice după revenirea lui Trump la Casa Albă, spune raportul ECFR.

Acest lucru demonstrează că membrii extremei drepte din Europa s-au transformat, în decurs de șase luni, din „suveraniști” în „internaționaliști” și că au devenit aliați ideologici ai președintelui american în încercarea sa de a reface „ordinea mondială”.

Spre exemplu, 51% dintre alegătorii AUR cred că alegerea lui Trump e bună pentru România.

În plus, modelul prezentat de SUA pare să le permită alegătorilor de extremă dreapta să devină și mai deschiși în criticile lor la adresa UE. Acest lucru reprezintă un salt uriaș pentru susținătorii unor partide populiste, cum ar fi PiS (Polonia), Vox (Spania) sau Chega (Portugalia), percepția că UE nu mai funcționează devenind acum majoritară, deși anterior era împărtășită doar de o minoritate dintre alegători.

În schimb, alegătorii partidelor mainstream par să se ralieze în jurul drapelului european, mai ales în Germania și Franța. Această transformare constituie o formă de „travesti politic”, potrivit autorilor raportului, Ivan Krastev și Mark Leonard.

Ce spun europenii despre decuplarea de SUA

Posibilitatea decuplării UE de SUA în ceea ce privește apărarea și securitatea este văzută cu scepticism.

Respondenții din Danemarca și Portugalia sunt cei mai optimiști în legătură cu realizarea acestui obiectiv, 52% și, respectiv, 50% dintre cetățeni considerând că este „posibil” ca UE să devină independentă de SUA în materie de apărare și securitate în următorii cinci ani.

Scepticismul cel mai pronunțat se regăsește în Italia și Ungaria, acolo unde 54% și, respectiv, 51% dintre respondenți consideră că autonomia UE în domeniul securității și apărării este „foarte dificil” sau „practic imposibil” de realizat în următorii cinci ani.

În rest, respondenții sunt împărțiți, inclusiv în România (45% cred că este posibil, în timp ce 39% cred că este dificil sau imposibil), Franța (44% versus 39%), Germania (44% versus 45%), Polonia (38% versus 48%), Estonia (41% versus 49%) și Spania (43% versus 47%).

De asemenea, europenii sunt sceptici cu privire la capacitatea UE de a lăsa deoparte diferențele interne și de a deveni o putere globală, capabilă să concureze economic cu SUA și China. Opinia că UE poate deveni un astfel de jucător este slabă și minoritară în unsprezece din cele douăsprezece țări participante la sondajul ECFR (danezii se fac remarcați prin optimismul lor).

Alianța transatlantică după Trump

Mulți cred totuși că alianța transatlantică va fi refăcută odată ce Trump nu va mai fi președinte.

O părere foarte răspândită este că relația transatlantică se va îmbunătăți odată cu plecarea lui Trump din funcție, acest lucru fiind cel mai evident în Danemarca (62%), Portugalia (54%), Germania și Spania (52%) și Franța (50%).

Acest punct de vedere nu este foarte răspândit în Ungaria (20%) și România (28%), acolo unde destul de multe persoane – 24% și, respectiv, 19% – cred că Donald Trump nu a deteriorat cu adevărat relația transatlantică.

Doar o minoritate dintre respondenții din fiecare țară (22%, în medie, în cele 12 țări) sunt de părere nu numai că Donald Trump a deteriorat relația dintre Europa și SUA, ci și că „efectele vor continua chiar și după ce Trump nu va mai fi președinte”.

În plus, opinia predominantă în toate cele 12 țări care au participat la sondajul ECFR este că Europa poate continua să se bazeze pe SUA pentru descurajare nucleară (în medie, 48% dintre cetățenii de pe toate piețele sondate împărtășesc această opinie), menținerea prezenței militare pe continent (55%) și evitarea unui război comercial cu Washingtonul (54%).