Sondajul Avangarde – schimbari mici, dar semnificative

Pe scurt:

– ARD a depăşit conform încă unui sondaj pragul de 2,2 milioane voturi.

– Electoratul potenţial al USL este încă numeros – de văzut câţi din cei 6,5 milioane vor veni la vot.

– PPDD nu a luat viteză.

Detaliat:

Vorbim despre un sondaj Avangarde efectuat în perioada 17-25 octombrie. Sondajul a fost efectuat după cooptarea lui Gigi Becali în PNL, dar înainte de scandalul privind comisia de integritate a ARD.

La nivel de faţadă, rezultatele sondajului Avangarde sunt: USL 60%, ARD 19%, PPDD 11%.

Îţi propun să comparăm rezultatele acestui sondaj cu altul, efectuat acum două luni şi jumătate. Ca de obicei pe acest blog, purtăm discuţia în termeni de procente din populaţia aflată în ţară, ceea ce permite o evaluare corectă a intenţiei de vot în contextul unui absenteism declarat care fluctuează.

Câteva observaţii care iau în calcul şi alte aspecte decât tabelul de mai sus:

1. ARD > 2,2 milioane voturi? De la referendum şi până acum s-au efectuat treisprezece sondaje naţionale făcute ulterior publice.

În două dintre ele, ARD primeşte votul a 13% sau mai mult din românii aflaţi în ţară, iar în celelalte obţine mai puţin de acest nivel.

Ambele sondaje în care ARD depăşeşte 13% au fost efectuate după 14 octombrie, fiind de fapt ultimele două sondaje naţionale făcute publice.

2. Nu există (încă) schimbări radicale. În ciuda stării de fapt din paragraful de mai sus, creşterea ARD este infinitezimală. Raportul voturilor ARD/USL este în continuare de 1/2 în sondajele care prezumă o prezenţă mică la vot şi de 1/3 în sondajele care indică o prezenţă mare.

3. Elementul de incertitudine. În tabelul de mai sus nu se regăsesc 21% din cei intervievaţi care sunt nehotărâţi şi care nu afirmă că nu vor vota. Majoritatea acestora nu vor veni la vot. Este foarte posibil însă ca, precum în 2000 sau 2004, o parte din cei hotărâţi să vină la vot – şi care apar în tabelul de mai sus – să stea de fapt acasă, iar o parte din aceşti 21% să vină la vot, schimbându-se astfel rezultatele faţă de sondaje. (În 2008, când am avut o prezenţă foarte mică, nehotărâţii au stat acasă iar o parte din votanţii aşa-zis hotărâţi au renunţat şi ei să mai voteze).

4. Spirala tăcerii din nou? 21% din populaţia cu drept de vot aflată în ţară înseamnă 3,3 milioane de persoane. Este un număr imens de votanţi nehotărâţi care totuşi îşi exprimă intenţia de a vota. Este posibil să vedem în rândurile lor acelaşi fenomen ca şi înainte de locale: oameni care au o forţă politică favorită dar care din diferite motive ezită să-şi facă publică opţiunea. Evident, nu toţi 3,3 milioane se încadrează în această tipologie.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro